Alertă în UE: cine sunt cei doi ”spioni” din Parlamentul European care dau raportul Moscovei

Confirmarea legăturilor dintre Kovacs și spionajul rus vine după ce vicepreședintele comisiei de anchetă din Parlamentul maghiar, constituite pentru acest caz, a declarat că politicianul era ”în permanent contact cu serviciile ruse”. Oficialul maghiar a precizat că detaliile despre această colaborare au fost oferite chiar de ruși.

Concret, Kovacs este acuzat de faptul că ar conspira împreună cu diplomați din Rusia, călătorind la Moscova lunar. Soția sa are dublă cetățenie ruso-austraică și ar fi lucrat pentru KGB, potrivit ziarului Magyar Nemzet.

Săptămâna trecută, când informația a apărut în presa maghiară, procurorul-șef al Ungariei a cerut Parlamentului European ridicarea imunității lui Bela Kovacs. Biroul Central al Procurorului-șef a demarat o investigație cu privire la comiterea unor infracțiuni pasibile de o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între doi și opt ani, a precizat un purtător de cuvânt al Biroului procurorului-șef. El a adăugat că acest caz este „clasificat” și nu poate dezvălui informații suplimentare.

REACȚIE Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

00:03

DIGITALIZARE Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028

23:59

Bela Kovacs a negat vehement acuzațiile, spunând că este vorba despre ”o campanie de discreditare” a formațiunii ultranaționaliste. În plus, Kovacs a subliniat că nu a fost „niciodată membru al serviciilor ungare sau străine de securitate”. „Nu am colaborat cu astfel de servicii”, a insistat eurodeputatul.

Gabor Vona, liderul Jobbik, a declarat sâmbăta trecută că partidul său nu are „nimic de ascuns” în cazul acuzațiilor care îl vizează pe Bela Kovacs, cu privire la spionarea instituțiilor europene în favoarea Rusiei, relatează MTI. De asemenea, Vona a afirmat că Jobbik va răspunde cu „plăcere” la toate întrebările apărute în cadrul anchetei.

Cazul Bela Kovacs nu este singular

Europarlamentarul ungar de extremă dreapta Bela Kovacs nu este singurul acuzat că lucrează pentru Rusia, cazul lui fiind precedat de cel al eurodeputatului leton Tatjana Zdanoka, anchetată de autoritățile din țara sa în legătură cu acuzații similare, relatează publicația electronică EUObserver.

Tatjana Zdanoka, membră a Alianței letonilor ruși, care a fost unul dintre observatorii de la referendumul din Crimeea, este acuzată că ar fi agent de influență rus în Letonia și în Parlamentul European.

Ea neagă însă acuzațiile, afirmând că în opinia ei discriminarea față de rușii din Letonia și criticile din partea UE au „standarde duble” în ceea ce privește protecția minorităților în Europa.

„Dacă antisemitismul și rasismul sunt interzise, trebuie să interzicem și ‘rusofobia’, care este foarte răspândită în Europa. Ca rus, pot să simt acest lucru”, a declarat ea.

În prezent, Zdanoka face parte din grupul Verzi/EFA din Parlamentul European, care ia în considerare posibilitatea de a o exclude din cauza declarațiilor ei controversate cu privire la situația din Ucraina.

Zdanoka și-a atras criticile după ce a mers în Crimeea ca observator pentru referendumul de independență de Ucraina, care a avut loc în martie. În prezent, ea este anchetată de autoritățile letone și este acuzată că ar fi agent de influență rus în Letonia și Parlamentul European.

În general, Alianța letonilor ruși susține o cooperare mai strânsă cu Rusia mai degrabă decât cu UE. Totuși, partidul nu are foarte mult sprijin pentru moment, iar șansele lui Zdanoka de a rămâne în Parlamentul European după alegerile din mai sunt mici.

Partidele care exprimă critici moderate la adresa UE ar urma să câștige alegerile europene în Letonia. Împreună, ele ar urma să obțină șase dintre cele opt mandate pe care pe deține țara în PE, potrivit PollWatch2014.eu.

Problema minorităților în țările baltice tensionează de mai mulți ani relațiile cu Moscova. Ea reapare în timp ce apărarea populației rusofone este motivul invocat de Moscova pentru implicarea în criza ucraineană.

Lituania, Letonia și Estonia, foste teritorii ale URSS, numără minorități importante apatride, majoritatea rusofoni, care nu pot primi cetățenie dacă nu stăpânesc limba țării.