Motivarea CCR în cazul Băsescu-PMP: Președintele României poate să exprime opinii și opțiuni politice

Judecătorii Curții Constituționale și-au motivat decizia din 21 mai, de a respinge sesizarea premierului Victor Ponta, care acuza un conflict de constituționalitate cu Președinția, privind cazul lui Traian Băsescu, care a susținut fățiș Partidul Mișcarea Populară, purtând chiar un tricou prin care îndemna populația să voteze cu partidul respectiv. Premierul a acuzat, în principiu, că președintele nu își respectă rolul de mediator neutru al vieții politice, implicându-se de partea unui partid anume.

Judecătorii CCR au fost însă de altă părere. Ei au arătat în motivarea deciziei că „prerogativele constituționale ca și legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii țări îi impun Președintelui României să aibă un rol activ, prezența lui în viața politică neputând fi rezumată la un exercițiu simbolic și protocolar”.

POLITICĂ Victor Piţurcă spera ca Ionuţ Moşteanu să rezolve problema Stelei: „Poate e prea mult spus că eram încântat. Miniștrii se schimbă pe bandă rulantă”

08:52

RELIGIE Cine a fost Moș Nicolae. Legenda celui mai iubit sfânt de către copii/Tradiții și obiceiuri de 6 decembrie

08:39

Ei au mai arătat că președintele trebuie, conform Constituției, să supravegheze „vigilent” funcționarea statului și actorii vieții publice, însă „nici veghea și nici funcția de garanție nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă”.

„Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că Președintele României poate, în virtutea prerogativelor și a legitimității sale, să exprime opinii și opțiuni politice, să formuleze observații și critici cu privire la funcționarea autorităților publice și a exponenților acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului național. Opiniile, observațiile, preferințele sau cererile Președintelui nu au însă un caracter decizional și nu produc efecte juridice, autoritățile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însușirea acestora ca și pentru ignorarea lor. În orice caz, exercitarea de către Președinte a unui rol activ în viața politică și socială a țării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar Constituției”, susțin judecătorii CCR.

Judecătorii mai explică faptul că Traian Băsescu nu a intrat în conflict constituțional cu Guvernul, în ce privește procesul de organizare a alegerilor pentru Parlamentul European sau a celor parțiale pentru Parlamentul României.

„Președintele României nu are nicio atribuție în materia pregătirii, organizării și desfășurării vreunui tip de scrutin, doar prin conduita și declarațiile publice, Președintele României nu a afectat și nici nu avea cum să afecteze atribuțiile și competențele Guvernului României în ceea ce privește organizarea și desfășurarea alegerilor membrilor din România în Parlamentul European și a alegerilor parțiale pentru Parlamentul României – Camera Deputaților și Senat din anul 2014”, arată motivarea CCR.

Cu privire la solicitarea premierului Victor Ponta ca judecătorii să stabilească dacă președintele României poate face campanie electorală unui anumit partid politic, magistrații au considerat că această cerere le depășește competențele, ei putându-se exprima doar pe spețe privind conflicte constituționale între autorități publice.

CITEȘTE AICI MOTIVAREA CURȚII CONSTITUȚIONALE