Președintele Consiliului Fiscal consideră că veniturile din taxa pe stâlp nu acoperă tăierea CAS

Câștigul de circa un miliard lei la buget din taxa pe stâlp încasat față de estimat este deja epuizat, întrucât acoperă necolectarea din primul trimestru, de aceeași valoare, astfel că nu poate compensa reducerea CAS, iar pentru 2015 este nevoie de alte măsuri pentru a scădea deficitul la 1,4%.

„E adevărat că la taxa pe stâlp estimarea în buget era de 500 milioane de lei. (…) Se pare că discutăm totuși de vreo 1,5 miliarde lei, deci e 1 miliard în plus față de buget, însă este iluzoriu să crezi că acei bani mai sunt la dispoziție, pentru că deja de la începutul anului sunt peste 1 miliard lei care nu s-au colectat față de program și mi-e greu să cred că vor fi recuperați în lunile următoare, deci deja acel câștig pe care-l avem pe taxa pe stâlp s-a epuizat prin necolectarea taxelor din primul trimestru”, a declarat joi președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, după ce a participat la un summit bancar.

Secretarul de stat în Ministerul de Finanțe Gheorghe Gherghina, aprobat luni de Parlament ca membru în CA-ul BNR, a afirmat despre sustenabilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale că în acest an nu sunt probleme, pentru că Guvernul are în buget o sumă mult mai mare din colectarea taxei pe stâlp, iar anul viitor vor trebui luate unele măsuri pe linia colectării.

FLASH NEWS Premieră în Comisia Europeană. Este recunoscută oficial legătura dintre fertilitate și provocările demografice ale Uniunii Europene

12:28

EXCLUSIV VIDEO Raluca Sîmbotin, MSD, la Gândul Health EU Summit: Investițiile în prevenție trebuie privite ca motor de dezvoltare economică, nu ca o cheltuială

12:12

„Noi prinsesem 448 (de milioane lei – n.r.) și vom colecta 1.455. Pentru anul viitor, sunt două abordări, în primul rând taxa pe stâlp, cu o colectare mult mai mare, se va menține și la anul. În al doilea rând, sunt o serie de măsuri pe linia colectării, și în scrisoarea de intenție cu Fondul, și în cea aprobată și cea discutată acum, sunt o serie de astfel de măsuri. Eu sunt convis că, dacă se vor implementa măsurile prevăzute pe linia colectării, nu va fi o problemă să acoperim acea diferență”, a spus Gherghina.

Dumitru consideră că, deși măsura de reducere a CAS este așteptată de toată lumea și este absolut necesară, golul bugetar de ordinul miliardelor de lei creat în urma aplicării sale reprezintă o sumă foarte mare pentru buget, fiind necesare măsuri compensatorii pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar de 1,4% pentru 2015 angajată de România în fața Uniunii Europene.

„Anul 2015 trebuie să aducă o reducere a deficitului bugetar de la 2 și ceva la sută anul acesta, conform angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană, către 1,4%, deci o reducere de aproape un punct procentual. De la 1 ianuarie, ca să rămânem în țintele de deficit bugetar pe care ni le-am asumat, va trebui să găsim niște măsuri semnificative de reducere a deficitului, care în momentul acesta nu există”, spune Dumitru.
El consideră că aplicarea măsurii nu ridică probleme pentru câteva luni din acest an în ceea ce privește deficitul bugetar creat, însă probleme vor apărea în 2015 și anii următori pentru acoperirea golului bugetar, în lipsa unor măsuri de compensare fie pe parte de cheltuieli, fie pe partea de venituri.

„În textul de lege (privind reducerea CAS – n.r.) scrie de îmbunătățirea colectării ca măsură de acoperire. Toate guvernele după 1990 și-au propus îmbunătățirea colectării, dar nu s-a produs, deci nu poți să pleci de la o astfel de premisă. (…) În plus, în estimarea inițială de buget pentru acest an era luată în calcul creșterea accizei la combustibil de la 1 ianuarie și ea a crescut de la 1 aprilie. Deci și acolo era un gap negativ față de estimările inițiale”, a precizat președintele Consiliului Fiscal.

Și vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Mihai Tănăsescu, apreciază că, odată cu implementarea măsurii, sunt necesare restructurarea Fiscului pentru o mai bună colectare, precum și restructurarea cheltuielilor publice.
„Sunt convins că această măsură nu va conduce la un derapaj al deficitului bugetar în 2014 și în 2015, dar cred în același timp că o asemenea măsură trebuie acompaniată puternic de o restructurare a administrației fiscale pentru a colecta mai bine și mai mult și, nu în ultimul rând, o restructurare a cheltuielilor publice pentru o prioritizare mai corectă în așa fel încât volumul investițiilor să aibă un trend crescător”, a spus Tănăsescu.

Contribuțiile de asigurări sociale vor fi reduse la angajator cu cinci puncte procentuale, dar de la 1 octombrie, cu un impact bugetar în acest an de 850 milioane lei, fără majorarea deficitului bugetar, a anunțat premierul Victor Ponta, precizând însă că măsura nu are acordul FMI, ci este asumată de Guvern.
Impactul negativ este calculat la 4,86 miliarde lei pentru anul viitor, la 5,2 miliarde lei pentru 2016, la 5,5 miliarde lei atât pentru 2017, cât și pentru 2018.