După șase luni de închisoare, Adrian Năstase a descoperit că DNA „face și lucruri bune”

„Nu este (DNA, n.r.) o instituție neapărat rea. Este o instituție care face și lucruri bune, și lucruri rele. Și sigur că această instituție face și lucruri bune. Depinde de oamenii care se află la conducerea ei”, a spus Adrian Năstase, în sala de judecată de la Curtea de Apel București, unde s-a judecat contestația DNA la decizia Tribunalului București de a nu adăuga un spor la pedeapsa de patru ani de închisoare a fostului premier.

În acest context, Adrian Năstase a menționat că el a fost cel care, în perioada în care s-a aflat în fruntea Guvernului, a pus bazele și a asigurat logistica Direcției Naționale Anticorupție. Năstase a mai spus că, între 2001 și 2004, a promovat peste o sută de legi în domeniul justiției.

FLASH NEWS Ucraina primește 2,9 miliarde de euro de la UE pentru stabilitate financiară și reforme

15:08

VIDEO Autostrada Transilvania prinde contur. 155 km de A3 vor lega Poarta Sălajului de Târgu Mureș

15:05

„Referitor la acuzația procurorilor că am arătat dispreț față de justiție, am dovedit de fiecare dată respect față de sentințele care mi s-au dat. Sigur, am considerat că nu au fost motivate suficient. Respectul meu față de justiție reiese și din numărul mare de studenți de-ai mei care au ajuns judecători, procurori, avocați, notari”, a mai spus Adrian Năstase în sala de judecată.

Procurorul DNA a cerut ca la pedeapsa de patru ani pe care o execută Adrian Năstase să se aplice un spor de un an. El a arătat în fața instanței că, în mai multe cazuri asemănătoare cu cel al lui Adrian Năstase, unde a existat un concurs de infracțiuni, a fost majorat cuantumul pedepsei.

Avocații lui Adrian Năstase au depus la dosar o caracterizare făcută de reprezentanții Penitenciarului Jilava, acolo unde este încarcerat fostul premier, dar și o situație a principalelor acte adoptate între 2001 și 2004, privind lupta anticorupție.

Totodată, avocații au arătat că, în urmă cu câteva zile, a fost publicată cea mai recentă carte scrisă de Adrian Năstase – „Cele două Românii”.

„Am încercat să convingem judecătorul că fiecare argument al parchetului legat de aplicarea unui spor de pedeapsă nu are corespondent nici în dosarele care sunt judecate – cele două dosare – și nici în hotărârea judecătorului fondului, care a fost o hotărâre corectă, aplicată legal și cu o concluzie, după părerea mea, importantă – aceea că nu este necesară aplicarea sporului de pedeapsă. Și aici a fost avută în vedere nu doar personalitatea deosebită sau pregătirea deosebită, sau activitatea deosebită a domnului Năstase, ci și celelalte elemente ale celor două dosare”, a spus avocatul Ion Cazacu, la ieșirea din sala de judecată.

La Curtea de Apel București a fost prezent și fiul cel mare al lui Adrian Năstase, Andrei, care a precizat că duminică este ziua de naștere a tatălui său.

„Ne-am fi bucurat mai mult ca de ziua lui să ne strângem acasă și să serbăm, decât la penitenciar, dar ne vom bucura indiferent de situație, pentru că întotdeauna ziua lui a fost un prilej de a ne strânge, noi, ca familie, acasă. Deocamdată nu i-am luat niciun cadou. Am fost puțin ocupați. A trebuit scoasă lucrarea științifică”, a spus Andrei Năstase, după judecarea dosarului de la CAB.

Instanța Curții de Apel a rămas în pronunțare cu privire la cererea DNA de aplicarea a unui spor de pedeapsă în cazul lui Adrian Năstase, astfel încât el să execute cinci ani de închisoare.

Tribunalul București a decis, în 8 mai, ca Adrian Năstase să execute patru ani de închisoare, fără a-i aplica un spor de pedeapsă, după comasarea condamnărilor primite de fostul premier în dosarele „Zambaccian” și „Trofeul calității”.

Prin decizia din 8 mai, instanța a decis să scadă din pedeapsa de patru ani perioada în care Năstase a stat în penitenciar, respectiv din 20 iunie 2012 până în 18 martie 2013 și din 6 ianuarie până în prezent. Totodată, Tribunalul București a dispus ca, după terminarea executării pedepsei, Năstase să aibă mai multe interdicții, pe o perioadă de cinci ani.

Decizia a fost contestată de procurori la Curtea de Apel București, care va da o decizie definitivă.
Instanța supremă i-a condamnat în 6 ianuarie, în dosarul Zambaccian, pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare, pe soția acestuia, Dana Năstase, la trei ani cu suspendare, iar pe Irina Jianu, la patru ani cu executare. Adrian Năstase a fost încarcerat în aceeași zi.

Fostul premier a fost acuzat în dosarul „Zambaccian” pentru că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct și prin intermediul soției sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China și cheltuielile aferente acestor importuri, precum și contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu și din București.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, tot de instanța supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității”. El a fost încarcerat în 26 iunie 2012 și pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul București a admis cererea lui de eliberare condiționată.

În dosarul „Mătușa Tamara”, Adrian Năstase a fost achitat definitiv, în septembrie 2012, de Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru fapte de corupție. În același dosar au fost achitați și Ioan Melinescu și Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupție.