Descoperire importantă în China: scheletul care schimbă ordinea apariției speciilor

Veche de 125 de milioane de ani, noua specie de dinozaur a primit denumirea Changyuraptor yangi și face parte din grupa „microraptorienilor” – dinozauri de talie mică, cu gheare și cozi acoperite cu pene, care le dădeau alura unor găini mai mari, înzestrate cu dinți, informează AFP.

În ciuda prezenței acelor pene și a anatomiei lor care amintește de aceea a păsărilor, capacitatea microraptorienilor de a plana sau de a zbura continuă să provoace dezbateri aprinse în rândul specialiștilor.

Descoperit în deja celebrul depozit de fosile Jehol din provincia Liaoning din nord-estul Chinei, Changyuraptor yangi măsura aproximativ 1,3 metri din vârful ciocului și până la capătul cozii. Penele care ornau acea coadă reprezentau aproape o treime din lungimea totală a animalului, afirmă oamenii de știință.

MARIUS TUCĂ SHOW Gândul prezintă Best of Marius Tucă Show – vineri, 17 aprilie, de la ora 20.00

22:00

VIDEO Nicușor Dan a început să se bâlbâie când a fost întrebat despre anularea alegerilor. La un moment dat și-a pierdut ideile și a amuțit

21:50

„Cu o lungime de 30 de centimetri, acele pene extraordinare din coada lui Changyuraptor yangi sunt de departe cele mai lungi descoperite vreodată la un dinozaur cu pene”, a declarat într-un comunicat Luis Chiappe, paleontolog la Muzeul de Istorie Naturală din Los Angeles, care a participat la identificarea acelui specimen.

Analizele asupra structurii osoase a animalului au arătat că acesta ajunsese la talia adultă și că avea o greutate de circa 4,5 kilograme, fapt care face din el cel mai mare dintre toți „dinozaurii cu patru aripi” cunoscuți. Este o denumire neoficială ce a fost dată acestei familii de dinozauri datorită prezenței penelor pe cele patru membre (anterioare și posterioare), motiv care i-a dus pe mulți cercetători la concluzia că aceste viețuitoare erau capabile să zboare, chiar dacă o făceau destul de stângaci, pentru a-și captura prada.

„Numeroase alte caracteristici multă vreme asociate cu păsările au evoluat în realitate la dinozauri cu mult înainte ca păsările să intre în scenă”, a spus Alan Turner, specialist în anatomie la Universitatea Stony Brook din New York, coautor al acestui studiu, publicat în revista Nature Communications.

„Acestea includ de exemplu oasele pneumatice, construirea de cuiburi, pene și, poate, zborul”, a detaliat el.

Dacă lucrurile au stat astfel, atunci păsările și aripile lor nu mai dețin întâietatea în domeniul zborului, ci au moștenit această aptitudine de la strămoșii lor reptilieni.

Evitând să se pronunțe asupra capacităților aeriene ale lui Changyuraptor yangi (zbor prin bătăi ale aripilor, zbor planat sau doar „salturi ameliorate”), cercetătorii consideră că acea coadă impunătoare și acoperită cu pene ar trebui să îi permită să își controleze coborârile și deci „să joace un rol cheie în aterizare”, diminuându-și viteza cu care se apropia de sol.