Adevărul despre lista neagră a SUA privind terorismul, dezvăluit de site-ul deținut de jurnalistul care a declanșat scandalul NSA

Acest text neclasificat de 166 de pagini, redactat de Centrul Național Contraterorism (NCTC) și dat publicității de site-ul The Intercept, detaliază instrucțiunile pe care diferite autorități americane trebuie să le urmeze pentru a înscrie pe cineva în principalele baze de date privind monitorizarea antiteroristă.

Din cele cinci capitole ale „Ghidului listelor de monitorizare”, redactat în martie 2013 în colaborare cu 19 agenții militare și judiciare de informații, reiese că „probele irecuzabile și faptele concrete nu sunt necesare” pentru a avea „suspiciuni rezonabile” privind implicarea în terorism a unui individ și că este suficient să ai „informații care pot duce la un proces verbal”.

Criticând jargonul documentului, The Intercept îl consideră o extindere a autorității Guvernului de a „numi” suspecți de terorism pe baza unor „informații fragmentare vagi”.

CONTROVERSĂ „Iubesc gazul rusesc”. Un politician polonez de extremă dreapta, susținut de AfD, cere reluarea proiectului North Stream

13:56

SCANDAL Directorul CNAIR o acuză pe Diana Buzoianu că blochează Autostrada Pitești – Sibiu: „Fără acord de mediu, constructorii pot lucra doar pe 45% din șantier”

13:40

Site-ul, cofondat de jurnalistul Glenn Greenwald, care a dezvăluit scurgerile de informații de la fostul consultant al NSA Edward Snowden, subliniază că ghidul permite chiar și persoanelor decedate să figureze printre cele 464.000 de nume de pe listă.

NCTC se teme ca identitatea persoanelor decedate sau documentele lor de călătorie să nu fie reutilizate „în mod fraudulos – o tactică teroristă dovedită”, a explicat un purtător de cuvânt al Agenției guvernamentale.

El a subliniat că listele de supraveghere continuă să „se maturizeze pentru a se adapta la o amenințare difuză cu evoluție constantă” și că acestea au fost revizuite în special după tentativa de atentat a nigerianului Umar Faruk Abdulmutallab, care voia să detoneze un explozibil ascuns în lenjeria intimă, la bordul unui avion, în ziua de Crăciun în 2009.

Lista „teroriștilor cunoscuți sau suspecți”, identificați drept KST de la „Known or Suspected Terrorists”, includea 16 nume înainte de 11 septembrie 2001. Ea conținea 463.834 de nume în 2013, repartizate în diferite baze de date, inclusiv în faimoasa „No Fly List”, care le interzice membrilor să se îmbarce în avioane cu destinația sau cu plecare din SUA.

„În loc să-și limiteze supravegherea la adevărații teroriști cunoscuți, Guvernul a clădit un vast sistem fondat pe teza presupusă și imperfectă conform căreia se poate preconiza că o persoană va comite un act terorist pe viitor”, a denunțat Hina Shamsi, o reprezentantă a Uniunii Americane pentru apărarea Libertăților (ACLU).

„În baza acestei teorii periculoase, Guvernul acuză în secret” oameni de terorism, fără a le da posibilitatea de a se apăra „în legătură cu o amenințare pe care nu au pus-o în executare”, a adăugat ea, apreciind că criteriile utilizate de Guvern „nu ar fi trebuit să rămână secrete”.

NCTC a negat însă că ar fi monitorizat persoane „doar pe baza activităților lor protejate de Primul Amendament al Constituției”, precum rasa sau religia. Potrivit purtătorului său de cuvânt, „criterii consolidate” sunt utilizate pentru „No Fly List”.

Conform documentului citat de The Intercept, agenții Guvernului folosesc elemente fără dovezi, colectate pe Facebook sau pe Twitter, rețete medicale, carduri de cumpărături sau amenzi pentru viteză excesivă, informații despre câinii persoanelor, asigurarea de sănătate sau chiar ce au în buzunare.

Dar „politica Guvernului american este să nu confirme sau să infirme niciodată că un individ este pe o listă de monitorizare”, precizează documentul. Când un american figurează pe „No Fly List”, nu trebuie să fie niciodată informat.

Și dacă cineva figurează pe baza unor simple „suspiciuni rezonabile”, „dificultatea de a fi șters de pe listă este subliniată” în document de un pasaj care precizează că o persoană poate rămâne sau intra pe lista neagră chiar dacă a fost achitată de acuzațiii de terorism.