Dosarul referendumului: Majoritatea martorilor audiați miercuri au spus că nu au votat

„Mi s-a prezentat o listă de la o altă secție, o listă suplimentară. Era numele meu acolo, dar nu mi-am recunoscut semnătura”, „M-au găsit pe o listă la căminul cultural. Nu era semnătura mea” și „Nu am votat. Am trimis vorbă să vină cu urna mobilă, dar nu a venit nimeni” sunt câteva din declarațiile martorilor audiați miercuri la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Cele 12 persoane audiate sunt din comuna Țigănești, județul Teleorman. Majoritatea lor au vârste de peste 70 de ani, iar o parte nu știu să scrie sau să citească.

CONTROVERSĂ Viktor Orban acuză Kievul de pregătirea unui act de sabotaj la conducta de gaze din Serbia. Opoziția din Ungaria îl contrazice

22:14

INCIDENT Percheziție cu bucluc. Ce au găsit polițiștii la cazările muncitorilor de la șantierul căii ferate Cluj-Oradea

22:12

După ce au dat declarații în fața instanței, ei au spus că au fost aduși „cu duba Poliției”, asta deoarece instanța a dispus emiterea de mandate de aducere pe numele lor, pentru că nu s-au prezentat în fața judecătorilor atunci când au fost citați.

Tot miercuri sunt audiați și o parte dintre inculpați, membri ai comisiilor de votare din localitatea Bragadiru-Teleorman.

În acest dosar, soții Marius Marinel și Simona Cristina Preduț au fost judecați separat de ceilalți 73 de inculpați, prin procedura simplificată, după ce și-au recunoscut vinovăția. La 2 iulie, instanța supremă i-a condamnat pe cei doi la câte un an și patru luni de închisoare cu suspendare și le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani și patru luni.

Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat și vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

„Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.