Guvernul României trebuie să decidă dacă dă 20 de milioane de euro pe „Cumințenia Pământului” lui Brâncuși: „Ar trebui să sacrifice trei kilometri de autostradă care oricum nu se face”

O decizie privind cumpărarea lucrării n-o poate lua decât Guvernul României. Kelemen Hunor, ministrul Culturii, a declarat luni că a informat guvernul despre invitația de a cumpăra lucrarea și că în următoarea ședința de guvern va prezenta un memorandum.

„Eu am înștiințat că va exista o astfel de solicitare, că nu avem bani, dar, fiind vorba despre opera lui Brâncuși, trebuie să discutăm și a rămas să analizăm. Deci nu a fost o altă discuție foarte detaliată. Dar am discutat prin telefon că urmează să vin cu un memorandum în Guvern”, a spus Kelemen Hunor.

Experții consultați de gândul spun că lucrarea este foarte importantă atât pentru opera lui Brâncuși, cât și pentru patrimoniul cultural al României.

Maria Rus Bojan, istoric de artă și expert în arta est europeană, spune că statul român ar trebui să cumpere lucrarea „Cumințenia Pământului”, pentru că altfel s-ar face de râs în întreaga lume. „Brâncuși a vrut să lase României opera lui. În acest moment este o șansă unică ca statul român să păstreze această sculptură. Statul român trebuie să se capaciteze și să cumpere această lucrare, pentru că altfel se va face de râs în toată lumea”, a spus expertul.

„Trebuie făcută o expertiză independentă”

Maria Rus Bojan susține că sculptura lui Brâncuși este de fapt legată de spiritualitatea românească, un motiv în plus pentru ca statul să facă demersuri pentru achiziționarea lucrării.

„Dacă România nu este în stare să-și cumpere propria artă, care ține de spiritualitatea ei, atunci nu merită să aibă opera lui Brâncuși”, a mai spus experta, care e de părere trebuie făcută o expertiză independentă a lucrării.

Cu toate că a venit în România însoțită de reprezentanți ai Muzeului Tate Modern din Londra care au vrut să vadă lucrarea, Maria Rus Bojan spune că lucrarea ar trebui să rămână în România.

„Nu știu dacă lucrarea costă 20 de milioane de euro. Trebuie făcută o expertiză independentă. Să vedem care este valoarea reală a lucrării. Sunt experți în opera lui Brâncuși la Viena, în SUA. După părerea mea, în afară de muzeele din SUA, care au finanțări private, în rest, nu are nimeni o sumă atât de mare pentru lucrare”, a spus Maria Rus Bojan.

Cătălin Davidescu, un alt expert în artă, fost muzeograf la Muzeul de Artă Națională din Craiova, acolo unde se află alte cinci lucrări ale lui Constantin Brâncuși, spune că sculptura „Cumințenia Pământului” are o este „teribil de importantă”.

„Orice lucrare de Constantin Brâncuși este foarte importantă pentru un patrimoniu extrem de sărac în operele celui mai reprezentativ artist român. În România, avem la ora asta 12 sculpturi în patrimoniul de stat. Mai există câteva în colecțiile private, dar nu foarte multe. În total, cu desene cu tot, numărul operelor semnate de Brâncuși nu depășeste 30, deși există piese artizanale,care nu sunt recunoscute pe plan internațional”, spune Cătălin Davidescu.

„Statul român ar trebui să sacrifice trei kilometri de autostradă care oricum nu se face și cred că ar fi un brand de țară mult mai important. În măsura în care s-ar întâmpla așa ceva, eu am rezervele mele că se va întâmpla, dar mi-aș dori din tot sufletul, cred că multe lucrări de Brâncuși ar oferi oaltă perspectivă României”, a spus Cătălin Davidescu.

Radu Boroianu, fost secretar de stat la Ministerul Culturii, nu ia în calcul evaluarea de 20 de milioane a lucrării. „Tranzacțiile pentru oprerele de artă, ca pentru orice lucru în lumea asta, sunt tranzacții. Guvernul trebuie să tranzacționeze cu proprietarul. Nu faptul că cineva evaluează la 20 de milioane trebuie să sperie pe cineva. 20 de milioane nu este prea mult pentru un stat. Îi sfătuiesc pe guvernanți să nu stea pe gânduri, e păcat de Dumnezeu dacă nici de bruma de lucruri imporante nu suntem în stare să ne ocupăm, atunci ne mai mirăm că nu vin străinii să investească în România”, a spus Boroianu.

„Cumințenia Pământului” a fost sculptată de Constantin Brâncuși în 1907, alături de opera precum ʺSărutulʺ și ʺRugăciuneaʺ. Sculptorul o vinde bunului său prieten, inginerul – arhitect Gheorghe Romașcu în 1911. Opera a fost confiscată abuziv în 1957 de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat și tracasant al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

Sculptura „Cumințenia Pământului” este realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières). Cea mai important tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea în 2009 de către Casa Christie”s din Paris a sculpturii în lemn Madame L.R. pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Ultima vânzare a unui Brâncuși, petrecută tot la Casa Christie”s, de data aceasta la New York, în iunie 2014, s-a soldat cu 5,4 milioane de euro pentru un simplu studio în gips al viitoarei capodopere „Sărutul”.

După ce a fost dată familiei, lucrarea a fost păstrată la Muzeul Național Cotroceni, deorece familia voia să o păstreze în condiții optime.