PETA critică atribuirea Nobelul pentru medicină din 2014, din cauza experimentelor pe șoareci

Militanții pentru drepturile animalelor au criticat atribuirea premiului Nobel pentru medicină unui cuplu norvegian care își realizează experimentele pe creierele unor șoareci, dar care și-au apărat metodele utilizate, informează AFP.

Contactată de AFP, cercetătoarea May-Britt Moser, premiată cu Nobelul pentru medicină alături de soțul ei, Edvard Moser, și americano-britanicul John O’Keefe, a reamintit faptul că ea respectă „reglementările norvegiene”.

„Folosim aceleași proceduri ca și pe oameni. Când realizăm o operație, (șoarecii, n.r.) sunt tratați ca niște oameni, întrucât ei primesc o anestezie și sunt bine tratați după acea intervenție, pentru ca ei să nu resimtă nicio durere”, a detaliat cercetătoarea norvegiană.

SĂRBĂTOARE Ziua Marinei Române, celebrată în șase orașe din țară. Care este programul festivităților

07:17

ACTUALITATE 15 August, calendarul zilei: Ziua Marinei Române. Ben Affleck împlinește 54 de ani. Moare Anda Călugăreanu, la doar 45 de ani

07:15

Asociația PETA nu vede aceste experimente în același fel.

„Premierea unor oameni care au petrecut decenii întregi producând suferințe teribile unui număr uriaș de animale în timpul experimentelor este contrară valorilor de altfel progresiste ale premiului Nobel”, a adăugat această organizație într-un comunicat.

„E ceva rău, pentru că ei străpung craniul animalului, îi distrug creierul prin injecții toxice și apoi îi omoară, așa cum fac dintotdeauna laureații Nobel”, afirmă același comunicat PETA.

„Este trist că premiul Nobel promovează cercetări precum aceasta. Există pe parcursul istoriei exemple de cercetări care au fost fără niciun dubiu utile, dar care răspundeau unor criterii etice”, a declarat o purtătoare de cuvânt de la Alianța norvegiană pentru protecția animalelor, Live Kleveland.

Premiul Nobel pentru medicină, atribuit luni, a recompensat descoperirea „GPS-ului intern” din creier de către trei oameni de știință, M. O’Keefe, pionier în acest domeniu în 1971, și May-Britt și Edvard Moser, care au completat cercetările acestuia și au descoperit „celulele-rețea” în 2005.

Aceste cercetări, care vizează simțul de orientare, ar putea stimula descoperirea unor noi tratamente contra maladiei Alzheimer, o boală care afectează inclusiv memoria spațială.

Asociația condusă de Live Kleveland a deplâns faptul că descoperirea premiată luni a necesitat experimente „foarte intruzive”, pe creierele unor șoareci.

După părerea ei, cercetătorii introduc instrumente în craniile animalelor, le distrug parțial creierul și le cauzează frică și stres. Organizația ei a încercat, în van, de mai multe ori să inițieze proceduri judiciare pentru a stopa aceste experimente.

„Credem că în viitor experimentele de acest tip pe animale nu vor mai fi acceptate”, a adăugat ea.

Membră în tinerețe în Liga pentru protecția animalelor, May-Britt Moser afirmă că îi tratează pe cobai ca pe „animale de companie”. „Sunt eu însămi o iubitoare de animale. În plus, cuștile noastre sunt mai mari decât normele existente și ei trăiesc împreună și au multe jucării”, a explicat laureata Nobel pentru revista Teknisk Ukeblad, în 2011.