Ce se întâmplă cu România dacă Rusia întrerupe livrările de gaze în Europa timp de 6 luni

Testul analizează impactul suspendării pentru o lună, respectiv șase luni a livrărilor de gaze rusești în rândul a 38 de țări europene, răspunsul guvernelor, precum și potențialele acorduri de cooperare între statele vecine în cazul unei crize a gazelor naturale. În cazul celui de-al doilea scenariu, perioada analizată a fost septembrie 2014 – februarie 2015.

De asemenea, raportul cuprinde recomandările Comisiei pentru cele mai vulnerabile state.

„Raportul arată că facem tot posibilul pentru a fi pregătiți și că nu așteptăm (declanșarea unei crize – n.r.). Deținem, în premieră, un tablou complet în privința riscurilor și a soluțiilor posibile”, a declarat vicepreședintele CE pentru Energie Günther H. Oettinger.

INEDIT Imagini de Paște cu zăpadă pe Transalpina. Ninge și se schiază

13:11

SPORT Mesajul TULBURĂTOR al lui Florin Răducioiu în ziua înmormântării lui Mircea Lucescu: „Bună dimineaţa, Nea Mircea!”

13:09

Dintre țările din Europa de Sud-Est, Bulgaria, România și Ungaria ar fi cele mai afectate de o întrerupere în livrările de gaze rusești, se arată în raport.

Astfel, necesarul de gaze naturale în România ar crește în februarie în medie cu 37% în varianta în care guvernul nu întrerupe colaborarea cu țările vecine, iar temperaturile sunt cele obșnuite pentru luna februarie.

În lipsa colaborării cu alte state, necesarul de gaze în România ar fi de 42% în cazul unui februarie nu prea friguros.

Potrivit Departamentului de Energie, consumul actual total al României este de circa 26 milioane metri cubi de gaze pe zi, iar producția internă este de 31 milioane metri cubi pe zi.

Departamentul menționează că grupul rus Gazprom a livrat în ultimele săptămâni mai puține gaze României, justificând diminuarea volumelor prin disfuncționalități tehnice. Importul actual de gaze rusești este la un nivel nesemnificativ, de circa 0,2 milioane metri cubi pe zi.

România a înmagazinat până în prezent cu 1 miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligațiile legale stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea munor depozite de circa 1,8 miliarde de etri cubi de gaze naturale. Capacitatea totală de depozitare a gazelor naturale în România este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara la mijlocul lunii septembrie, că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze și iarna ar fi extrem de dificilă.

În Bulgaria, necesarul de gaze ar urca cu 38% până la 66%, iar în Ungaria cu 26%-35%. Croația ar fi statul cel mai puțin afectat în cazul ambelor scenarii, necesarul de gaze variind între 0% și 12%, potrivit raportlui Comisiei Europene.

„Bulgaria este cel mai vulnerabil stat în termeni relativi, dar deficitul este mai mare în Ungaria și România, datorită piețelor mai mari. Croația și Grecia s-ar confrunta cu un deficit de gaze mai mic, statul elen fiind singurul a cărui poziție se înrăutățește în cazul scenariului de cooperare între țări, deoarece va împarți gazele cu Bulgaria, a cărei situație ar fi mult mai precară altfel”, se arată în raport.

CE recomandă autorităților române și bulgare să ia toate măsurile necesare pentru finalizarea gazoductului dintre cele două țări în următoarele luni. Potrivit Comisiei, finalizarea proiectului a fost îngreunată de dificultăți tehnice privind construcția segmentului de sub Dunăre și de probleme legate de diferența între presiunea gazelor din cele două sisteme de transmisie.

De asemenea, România trebuie să analizeze fezabilitatea folosirii la maximum a gazoductului cu Ungaria, eliminând restricțiile de transport din conductele românești, precum și să considere posibilitatea alimentării Republicii Moldova în cazul în care livrările prin conductele din Ucraina sunt sistate.

În plus, guvernul trebuie să identifice, în baza regulamentul privind securitatea livrărilor de gaze naturale, categoriile de consumatori vulnerabili care vor fi protejați în manieră particulară în cazul unei crize, se arată în raport.