Merkel: „Demolarea Zidului Berlinului este un semn de speranță pentru Ucraina, Siria și Irak”

„Noi putem schimba lucrurile în bine, acesta este mesajul demolării Zidului”, pe 9 noiembrie 1989, a apreciat conducăroarea germană într-o ceremonie la Memorialul Zidului Berlinului.

„El ni se adresează nouă, în Germania, în egală măsură ca altora, în lume”, a continuat ea, dar, „în particular, în acest moment, oamenilor din Ucraina, din Siria, din Irak și din toate regiunile lumii în care libertățile și drepturile omului sunt amenințate sau chiar călcate în picioare”.

„Demolarea Zidului a arătat că visurile pot deveni realitate”, a adăugat cancelarul, care a crescut în fosta Republică Democratică Germania (RDG) și avea 35 de ani la monentul respectiv.

COMUNICAT Europarlamentarul Victor Negrescu, la „Transylvania EU Funds Day”: România nu trebuie să rateze ultimul tren al fondurilor europene

11:23

VIDEO Ion Cristoiu: Dacă Guvernul Veștea ar fi trecut, PNL ar fi fost salvat de la USR-izarea bolojenistă

11:03

„Alte ziduri pot fi demolate, zidurile dictaturii, violenței, ideologiilor, urii”, a mai spus Merkel, care și-a început cariera politică în urma evenimentelor de la 9 noiembrie 1989.

Ea a amintit că regimul comunist est-german era un „stat nedrept”, „un stat care-și supraveghea” cetățenii și încălca „drepturi fundamentale ca libertatea de opinie și libertatea presei”.

Sărbătorirea demolării Zidului Berlinului este „o zi a libertății”, dar și „o zi a comemorării victimelor”, a continuat cancelarul conservator, amintind că 130 de persoane au fost ucise în urma tentativei de a trece dincolo de Zid, după ce acesta a fost construit pe 13 august 1961, și până când a fost demolat, 28 de ani mai târziu.

– Lideri provenind din fosta RDG

Merkel a evocat destinul locuitorilor de pe Bernauer Strasse, o stradă din Berlin împărțită în două de construcția din beton și pe care se află, în prezent, Memorialul Zidului. În timpul lucrărilor de construcție, unii nu au ezitat să sară de la etaj pentru a trece în Vest.

Germania, prima putere economică a Europei, este condusă în prezent de două personalități provenind din fosta RDG. În afară de cancelar, președintele federal Joachim Gauck, care a trăit în Germania de Est ca pastor, a participat la mișcarea de revoltă față de regimul comunist din toamna lui 1989.

Evocând manifestațiile din toamna lui ’89 care au condus la revoluția pașnică de la 9 noiembrie, Merkel a adus un omagiu sutelor de mii de est-germani pentru curajul de care au dat dovadă la vremea respectivă.

Ea a relevat totodată „imaginația” de care ei au dat dovadă, inventând sloganuri originale prin care cereau mai multă libertate. Era „minunat” să vezi imaginația „care se ascundea în ei și care a fost atât de mult timp reprimată”.

„Nici măcar la vecinii noștri nu ne puteam imagina (că o asemenea imaginație) mai putea să existe”, a spus cancelarul, care locuia în acea perioadă într-un apartament cu două camere pe un bulevard important, în Berlinul de Est.

Ziua de 9 noiembrie reprezintă o dată deosebit de importantă în istoria zbuciumată a Germaniei în secolul XX. Ea amintește totodată teribilul pogrom al „Nopții de cristal”, comis de către naziști, aflați la putere atunci, împotriva evreilor, în 1938, a insistat șefa Guvernului.

Această „zi a rușinii” pentru Germania, în opinia lui Merkel, a marcat pentru mulți evrei plecarea în exil.

Naziștii lui Adolf Hitler „au jefuit magazinele proprietarilor evrei” în acea noapte, a amintit Merkel. „Ei au distrus apartamentele locuitorilor evrei”, a adăugat ea.

„Acesta a fost începutul a milioane de asasinate, începutul acestei rupturi a civilizației care este Holocaustul”, a conchis ea.