Cât costă o căsătorie de conveniență în România. „Eu și soțul ne înțelegem prin semne”, dar „dragostea contează”

Din datele Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) reiese că, în primele zece luni ale anului trecut, au fost depistate 37 de căsătorii de conveniență, cele mai în București și în județele Dolj, Cluj, Prahova și Iași.

Străinii care s-au căsătorit cu persoane din România, pentru a putea astfel să ajungă fără viză în Uniunea Europeană, provin din Nigeria, Egipt, Bangladesh, Turcia, Sudan, Republica Dominicană, Pakistan, Iordania, Maroc, Liban, Ghana, Camerun, Tunisia, Ucraina, Republica Moldova și Albania.

În majoritatea cazurilor, străinii au luat legătura cu româncele prin intermediul site-urilor de socializare. Tot acolo au negociat și prețul, de cele mai multe ori fiind vorba despre sume cuprinse între 300 și 500 de euro.

ACTUALITATE Călin Georgescu: „Modelul economic neoliberal este complet greșit. Trebuie să ne valorificăm singuri toate resursele”

07:00

ACTUALITATE Călin Georgescu: „Anularea alegerilor ne-a făcut un mare bine astfel trăiam într-o mare bulă”

06:30

În cele mai multe situații, este vorba despre bărbați care caută căsătorii de conveniență în România. Aceștia pleacă apoi în țări din Uniunea Europeană, unde își caută de lucru la negru.

„Eu și soțul ne înțelegem prin semne”

Un exemplu de căsătorie de conveniență este cel al camerunezului Joseph, de 37 de ani, cu Aurelia, o femeie de 44 de ani, din București, mamă a trei copii. Într-o primă fază, polițiștilor le-a atras atenția diferența de vârstă, după care au aprofundat cercetările și au chemat-o pe femeie la audieri.

În timpul interogatoriului, aceasta a spus că se înțelege cu soțul ei prin semne și că vârsta nu contează, importantă fiind „dragostea și înțelegerea” dintre ei. Aceasta a mai spus că bărbatul a cerut-o în căsătorie pe internet.

„M-a cerut în căsătorie prin intermediul calculatorului. El a scris pe Google translate, în franceză, dacă vreau să mă căsătoresc cu el, calculatorul a tradus în românește, iar eu am acceptat”, le-a spus femeia polițiștilor.

S-a însurat pentru banii de întreținere

În luna august a anului trecut, ofițerii IGI au descoperit că un bărbat din București s-a însurat o femeie din Republica Moldova după ce s-au înțeles ca aceasta să-i achite datoriile la întreținere.

Polițiștii au început verificările după ce o basarabeancă în vârstă de 26 de ani a solicitat un permis de ședere în calitate de soție a unui cetățean român în vârstă de 49 de ani.

Pentru a convinge ofițerii de interviu asupra credibilității căsătoriei, femeia s-a mutat, împreună cu cei doi copii pe care îi avea dintr-o altă relație, în casa din București a proaspătului soț.

În urma cercetărilor, polițiștii au dovedit că, în realitate, căsătoria era de conveniență, iar femeia intenționa să plece la muncă în UE, împreună cu un alt bărbat.

Pentru a se căsători cu ea, aceasta i-a plătit „soțului” datoria la întreținere și o parte din cheltuielile casnice.

Căsătoriile dintre români și străini sunt verificate, soții spun cum s-au cunoscut și dacă vorbesc o limbă pe care o înțeleg amândoi

Pentru a preveni astfel de situații, căsătoriile dintre cetățeni români și străini care nu provin din țări ale Uniunii Europene sunt verificate de ofițerii IGI, cu ajutorul unui ghid realizat cu sprijinul unei echipe de experți olandezi.

Polițiștii cercetează dacă cei doi soți locuiesc împreună, dacă s-au cunoscut înaintea căsătoriei, dacă vorbesc o limbă pe care o înțeleg amândoi, dacă vreunul dintre soți a mai fost vreodată implicat într-o căsătorie de conveniență, dacă cei doi cunosc date personale legate de partener și dacă acea căsătorie a fost condiționată de plata unei sume de bani între soți, cu excepția sumelor primite cu titlu de dotă.

Dacă polițiștii stabilesc că nu este vorba despre o căsătorie de conveniență, cetățeanului străin i se acordă drept de ședere de până la cinci ani pe teritoriul României și o carte de rezidență temporară, care îi permite să călătorească fără viză în spațiul Uniunii Europene, însoțit de soț sau soție.

În caz contrar, cetățeanului străin îi este refuzată prelungirea dreptului de ședere, iar pe numele său este emisă, potrivit legii, o decizie de returnare, acesta având obligația să părăsească România în termen de 30 de zile.