Legea amnistiei și grațierii a fost RESPINSĂ DEFINITIV

Proiectul de lege privind amnistia și grațierea a fost respins astăzi definitiv de deputați, cu 293 de voturi din cei 297 de deputați înregistrați ca prezenți. Un singur deputat prezent a votat împotriva respingerii legii, în timp ce unul s-a abținut.

„Aș vrea să înțelegem un mesaj pe care ni l-a dat strada. Să nu fim duplicitari”, a spus Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților.

Raportul de respingere, votat anterior în unanimitate în comisia juridică, a fost pus pe ordinea de zi a Camerei Deputaților în ședința de astăzi, primind și votul final. Plenul Camerei este decizional în această situație.

REACȚIE Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

00:03

DIGITALIZARE Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028

23:59

Înainte ca proiectul să ajungă efectiv în plen, liderul UDMR, Kelemen Hunor, și-a asumat la Parlament, în numele formațiunii pe care o reprezintă, un vot împotriva actului normativ în forma actuală. „Vom vota așa cum am anunțat. Fără amnistiere, fără grațiere”, a spus Kelemen.

Inițiativa supunerii la vot a legii pentru respingerea sa a apărut în spațiul public în ultimele zile de campanie, când Klaus Iohannis i-a lansat această provocare lui Victor Ponta în dezbaterea finală. A doua zi după alegeri, președintele ales și-a reluat solicitarea, arătând că PNL va vota pentru respingerea legii. Câteva ore mai târziu, Victor Ponta a anunțat că PSD este de acord cu punerea proiectului cât mai rapid pe ordinea de zi și cu un vot împotrivă.

conferința lui Victor Ponta la sediul PSD – decembrie 2013

Episodul „Marțea Neagră”

Proiectul de lege a fost inițiat în februarie 2013, de pesedistul Mădălin Voicu și de deputatul minorităților naționale Nicolae Păun. Deși avea raport de respingerea, proiectul de lege a fost trecut pe șest pe 10 decembrie 2013, zi numită și „Marțea Neagră”.

La momentul respectiv, în seara de luni, 9 decembrie 2013, deputații  juriști au ținut o ședință în care au dezbătut legea lobby-ului, însă în paralel a avut loc o ședință paralelă, într-o sală fără înregistrare video, unde legea amnistiei și  o serie de modificări la Codul Penal au fost adoptate. A doua zi, marți, 10 decembrie, pe ordinea de zi au fost introduse cele două proiecte. În timp ce modificările la Codul Penal au fost votate în plen, legea amnistiei și grațierii a fost retrimisă la comisie pentru „dezbateri”. De atunci, liberalii au cerut în mod repetat respingerea legii, însă proiectul nu a mai fost introdus pe ordinea de zi.

Potrivit raportului comisiei juridice pe proiectul de lege în cauză, „se amnistiază infracțiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate până la 7 ani inclusiv sau amendă” și „se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 6 ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum și pedepsele cu amendă, aplicate de instanță de judecată”.

„Amnistia înlătură răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită, în toate formele ei de participație penală, autor, coautor, instigator, complice și participație improprie. Dacă intervine după condamnare, ea înlătură și executarea pedepsei pronunțate, precum și celelalte consecințe ale condamnării”, mai prevedea proiectul de lege.

„Grațierea are efecte și asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat, în acest caz, partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunțate de instanță se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiționată este revocată sau anulată, se execută numai partea de pedeapsă rămasă negrațiată”, potrivit proiectului de lege.