Ce partid se află pe primul loc în preferințele cetățenilor moldoveni înaintea alegerilor parlamentare

Cinci formațiuni politice ar putea intra în Parlament în urma alegerilor legislative din 30 noiembrie din Republica Moldova, arată sondajul realizat la comanda agenției IPN. PCRM ar obține 19,6 la sută, fiind urmat de PLDM (liberal-democrați) 17,2 la sută, PDM (democrați) cu 14,2 la sută, Partidul Patria cu 8,7 la sută și Partidul Liberal, cu 8,5 la sută. PSRM (Partidul Socialist din R.Moldova) se apropie de pragul electoral cu 5,3 la sută, în timp ce numărul indecișilor a scăzut ușor la 9,6 la sută.

Numărul persoanelor decise să voteze cu PCRM a scăzut cu 3,8 puncte procentuale comparativ cu sondajul din septembrie. PLDM a înregistrat o scădere de 1,4 puncte procentuale, în timp ce PDM, PL și PSRM au înregistrat creșteri de peste două puncte procentuale.

ALEGERI Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale din Brazilia. Cursă strânsă între Flavio Bolsonaro și Lula da Silva

00:40

FLASH NEWS O epavă americană, încărcată cu muniție din al Doilea Război Mondial, este o bombă cu ceas pentru Londra. Ce pagube ar putea cauza

00:07

„Din punctul meu de vedere, dacă e să comparăm Partidul Comuniștilor de acum cinci ani, când era foarte vizibil, foarte vocal și foarte prezent, acum are o cu totul altă campanie și cred că asta face ca ei să piardă. Dacă vă aduceți aminte, pe timpul crizei politice ei aveau 39 la sută intenție de vot netă, iar acum, după un an și jumătate, sunt la 19 la sută. Procentele pierdute de PCRM s-au capitalizat la Partidul Patria, Partidul Socialiștilor, au migrat spre partide de alternativă”, a declarat Doru Petruți, director IMAS, într-o conferință de presă.

„Celelalte partide, liberal-democrat, democrat și liberal, sigur că au trebuit să dea, în primul rând, explicații pentru propria prestație din campanie, dar resursele și rețetele din campanie sunt foarte diferite. Vorbim de suport mediatic diferit, de resurse alocate în proporții diferite, vorbim de capacitatea rețelelor de partid diferită”, a adăugat Doru Petruți.

În ceea ce privește încrederea în liderii politici, Iurie Leancă (40 la sută) și Dorin Chirtoacă (38 la sută) sunt primii pe listă, fiind urmați de Marian Lupu (33 la sută), Igor Corman (31 la sută), Vlad Filat (28 la sută), Vladimir Voronin (28 la sută), Renato Usatîi (27 la sută) și Mihai Ghimpu (20 la sută).

Potrivit sondajului, 60 la sută dintre respondenți au declarat că s-au decis deja cu cine vor vota, iar 8 la sută nu exclud posibilitatea de a lua o decizie chiar în ziua votului. În ceea ce privește orientarea politică a respondenților, 29 la sută s-au declarat de dreapta, 23 de centru, 19 la sută de stânga, iar 22 la sută nu au oferit un răspuns.

Totodată, sondajul arată că cetățenii moldoveni sunt încă indeciși între Rusia și Europa. Astfel, 44 la sută dintre respondenți consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, iar 43 la sută optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia.

Dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, 51 la sută dintre respondenți ar vota pentru, iar 36 la sută împotrivă. Cifrele sunt apropiate și în cazul unui plebiscit privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, respectiv 47 la sută pentru și 35 la sută împotrivă.

„Indicatorul ce ține de intenția de vot pentru Uniunea Europeană are o evoluție foarte specifică pentru că de-a lungul vremii el a avut evoluții și sub 40 la sută, și peste 40 la sută, și a ținut foarte mult legătura cu agenda politică și agenda mesajelor principalilor politicieni. Este un indicator care tot timpul a trebuit alimentat și a reușit să urce la praguri de felul acesta pe timpul semnării Acordului de Asociere și acum este întreținut, cred, și de comunicarea politică și spoturi electorale”, a explicat Doru Petruți, directorul IMAS, într-o conferință de presă.

„Indicatorul pentru Uniunea Vamală ascunde foarte multă teamă, foarte multă frică. Oamenii nu vor să supere, de fapt, Federația Rusă, neștiind neapărat ce însemnă Uniunea Vamală. Reprezentările despre Uniunea Vamală sunt destul de vagi și se asociază în general cu două-trei elemente: gaz, locuri de muncă, tot ce-au folosit partidele în comunicarea politică”, a explicat directorul IMAS.

În ceea ce privește aderarea la NATO, 50 la sută din respondenți sunt împotrivă și 27 la sută pentru. Doru Petruți a remarcat totuși că numărul celor care se declară în favoarea aderării la NATO a crescut, probabil, datorită campaniei unor partide politice care promovează acest obiectiv.

Totodată, 50 la sută din moldoveni ar fi foarte îngrijorați dacă Rusia ar încerca să invadeze Republica Moldova, 21 la sută ar fi îngrijorați într-o oarecare măsură, iar 24 la sută nu ar fi îngrijorați deloc.

Sondajul a fost realizat în perioada 8-19 noiembrie, pe un eșantion de 1.128 de persoane cu vârste peste 18 ani, în 81 de localitați și are o marjă de eroare de 3 la sută.