Analiști: Monedele din Europa Centrală și de Est se vor aprecia în 2015. Cum stă leul în comparație cu zlotul și forintul

Chiar și așa, inflația scăzută din Europa va continua să reprezinte un risc pentru monede, prin alimentarea așteptărilor de reducere a dobânzilor de către băncile centrale, consideră analiștii.

Zlotul a atins în ultimele săptămâni cel mai redus nivel din ultimii doi ani și jumătate, iar forintul un minim al ultimilor trei ani, în raport cu euro, datele economice indicând încetinirea creșterii economice.

Între timp, ambele monede au recuperat parțial pierderile, dar persistă riscul ca prețurile scăzute ale petrolului să mențină negative ratele inflației, încălcând țintele băncilor centrale.

Zlotul s-ar putea aprecia cu 4,7% în raport cu euro până la sfârșitul acestui an, față de nivelul de 4,125 unități pentru un euro atins la închiderea de marți, un nivel mai slab comparativ cu cel de 4,1034 unități pentru un euro anticipat acum o lună.

ACTUALITATE Ciprian Șerban, încântat de prezența TAROM la Târgul de Turism: „Confirmă evoluția companiei către o abordare matură a spiritului antreprenorial”

12:17

INEDIT Verdictul unui american din Florida la prima întâlnire cu șoriciul: „Nu e rău. Cred că asta ar merge cu câteva beri, vreo şapte, sau 10”

12:10

„Politica monetară a Poloniei va rămâne unul dintre factorii de risc pentru zlot, fiind posibil ca deflația să se fi accentuat în decembrie”, a declarat Dorota Strauch, analist la banca Raiffeisen în Polonia.

Forintul s-ar putea aprecia cu 3,2% în acest an, la 310 unități pentru un euro, leul cu 2,2%, la 4,4 unități pentru un euro, iar coroana cehă cu 1,1%, la 27,375 unități.

Estimările de creștere economică de circa 3% în Ungaria și Polonia în 2015 contrastează cu stagnarea zonei euro. Soliditatea balanțelor de plăți și nivelul relativ ridicat al dobânzilor ar putea susține aprecierea forintului și a zlotului, consideră Radomir Jac, analist la Generali Investments CEE.

„Cu toate acestea forintul va fi în mod special vulnerabil la speculații legate de înăsprirea politicii monetare în Statele Unite, iar acest factor ar putea necesita majorarea dobânzilor în Ungaria, spre sfârșitul anului 2015”, a adăugat Jac.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis miercuri să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5% pe an, nou minim istoric, concomitent cu îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităților permanente la 2,25 puncte.

Măsura a fost anticipată de majoritatea analiștilor, inflația fiind sub ținta BNR, și a declanșat speculații că Polonia și Ungaria vor proceda la fel.

Cursul anunțat de Banca Națională a României (BNR) a scăzut miercuri cu 0,22 de bani, la 4,4960 lei/euro.

Referința a urcat marți cu 0,09 bani, la 4,4982 lei/euro. Un nivel mai ridicat a fost înregistrat, la fel ca pentru ședința de luni, pe 19 martie 2014, când euro a fost cotat la 4,4997 lei. În debutul anului 2014, cursul a urcat spre 4,55 lei/euro.

Forintul a stagnat miercuri față de euro, iar zlotul s-a apreciat cu 0,2%.

Gergely Urmossy, analist la Erste Bank în Budapesta, consideră că banca centrală a Ungariei nu va urma exemplul majorărilor de dobânzi așteptate în SUA în cursul acestui an, chiar cu prețul devalorizării forintului.