Monede de patrimoniu furate de la Sarmizegetusa Regia au fost recuperate din patru țări europene

Potrivit unui comunicat de presă remis, vineri, de Biroul de Presă al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, procurorii au obținut, în intervalul decembrie 2014 – ianuarie 2015, prin cooperare judiciară internațională, repatrierea fără despăgubire, din Germania, Spania, Polonia și Belgia, a mai multor loturi de monede Koson și pseudo-Lysimach care au fost scoase ilegal de pe teritoriul României, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Conform sursei citate, loturile monetare provin din tezaure de monede Koson și pseudo-Lysimach furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia și au fost depuse pentru examinare în Tezaurul Muzeului Național de Istorie a României din București.

„La 22 decembrie 2014 și 08 ianuarie 2015, organele judiciare au mai predat în custodia Tezaurului, în vederea efectuării expertizei, loturi de patru monede, două Lysimach din aur și două Koson din argint, recent recuperate din Germania, trei monede Lysimach din aur, recent recuperate din Spania, care provin din tezaurele sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Repatrierea monedele reprezintă finalizarea cu succes a peste doi ani de muncă în cadrul cooperării judiciare internaționale. Sunt în curs de repatriere, conform dispoziției autorităților competente, câte două monede Koson din aur din Polonia și Belgia”, se arată în comunicatul de presă citat.

În perioada 2007-2015, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 15 operațiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au fost scoase ilegal de pe teritoriul României. Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convențiilor internaționale din Franța, Elveția, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania și Statele Unite ale Americii.

În urma acestor acțiuni, Patrimoniul Cultural Național a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale recuperate de peste hotare sau din țară: 1.027 monede Koson din aur (în greutate de circa 8,62 kilograme), 37 de monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis și Kallatis, 213 monede Koson din argint,13 brățări dacice regale de aur (în greutate de circa 12,633 kilograme), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale, precum și circa 12.000 de monede din argint și bronz.

Acțiunile s-au desfășurat cu sprijinul Serviciului Român de Informații și al Departamentului de Informații și Protecție Internă al MAI.

De asemenea, în perioada 1998 – 2014, grupări cuprinzând 34 inculpați, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracțiuni la regimul de protecție a Patrimoniului Cultural Național, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea și spălarea pe piața neagră a antichităților a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach și denari romani), brățări spiralice din aur și alte artefacte furate din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia și Piatra Roșie, monumente UNESCO.

Aceste bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Național, cauzându-se un prejudiciu de peste 2.500.000 euro. Până în prezent au fost pronunțate hotărâri definitive de condamnare pentru 12 inculpați.

Examinările științifice ale bunurilor aparținând Patrimoniului Cultural Național al României, recuperate de organele judiciare, au fost realizate de experți care activează în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, Institutul Național de Fizică Atomică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei și Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (Constanța), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Țării Crișurilor (Oradea).

Alte expertize s-au realizat în laboratoare specializate din Franța, Marea Britanie, Germania, Italia și Statele Unite ale Americii.

Conform evaluării experților, loturile de monede din aur și argint, recuperate recent, sunt stateri și drahme emise de regele Koson (perioada 44-29 î.e.n), unul dintre urmașii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice din aur care poartă o legendă scrisă cu caractere grecești, menționând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 î.e.n.

Potrivit istoricilor, datorită acestor monede cunoaștem azi mai multe nu numai despre istoria politică, viața economică, socială sau arta și religia Daciei în anii care au urmat dispariției lui Burebista.