Costel Comana a murit. Interviu ZF din 2008: „Să fiu șef de gară a fost cea mai bună școală de management pentru mine”

Pe vremea când era șeful stației CFR Brașov Triaj, lui Costel Comana îi plăceau cel mai mult zilele când se înzăpezea gară și se blocau pe cele câteva linii zeci de vagoane și vreo 15 locomotive, pe care trebuia să le descurce pentru a plecă în ordine din gară.

„Să fiu șef de gară a fost cea mai bună școală de management pentru mine, iar promovarea (din șef de gară al Brașov Triaj a fost avansat șef de gară al Brașov Călători și apoi ca director de divizie CFR – n.red.) m-a făcut să mă gândesc la propria mea afacere, deoarece nu mai exista adrenalină”, spune Costel Comana, care a renunțat la începutul anilor 2000 la funcția din cadrul CFR pentru a încerca o afacere în același domeniu, al căilor ferate.

Ca partener de afaceri l-a ales pe Iorgu Ganea, care avea un spațiu închiriat pentru jocuri electronice în incinta gării Brașov.

Pentru început, Costel Comana a decis să cumpere niște trenuri și a luat trei automotoare franțuzești cu bani împrumutați de la bancă:

SPORT În cadrul Galei Mari Sportivi ProSport, Ancuța Bodnar, argint cu barca 8+1, și-a anunțat decizia privind retragerea din canotaj

16:12

Magistratul Cătălin Pițu dezvăluie la Gândul Exclusiv tenebrele Revoluției din ’89 și premisele unor noi revolte. “Românii, în prezent, se urăsc atât de mult încât ar fi în stare să se și împuște unii pe ceilalți”

16:00

„Toată lumea mi-a spus că sunt nebun să îmi ipotechez casa pentru a intra în ceva de care nu am habar dacă va merge sau nu”.

Într-adevăr, nu avea de unde să știe dacă va merge, dat fiind că la momentul respectiv (2002), afacerea pe care și-o dorea el – transport feroviar privat de călători – nu avea precedent în România.

A început să meargă pe ruta Brașov-Zărnești, mai mult de probă și fără a avea susținere legală. „Mi-au oprit trenul după o săptămâna, deoarece nu aveam voie să circul”, spune Comana.

În 2003 a mai transportat călători pe rută Brașov-Întorsură Buzăului, plătind TUI (taxa de utilizare a infrastructurii, asemenea trenurilor de marfă) la un tarif egal cu cel pentru trenurile de marfă. La acea vreme, trenurile de marfă plăteau 3,6 euro/km, iar trenurile de călători plăteau 1,2 euro/km, deoarece aveau subvenție de la stat. Abia în 2004 a apărut cadrul legislativ (HG 27/2004) prin care companiile private puteau închiria linii ferate pentru a face transport subvenționat de călători.

La licitația din 2004 de la Bursa Română de Mărfuri, CFR (mai exact CFR Infrastructură, administratorul liniilor ferate) a pus pe piață aproape un sfert din rețeaua de cale ferată din România, iar 120 de sectoare de linie ferată au putut fi închiriate de operatori particulari. Compania de Transport Feroviar București, Servtrans Invest, ICIM Arad, Via Terra Spedition, MIS Grup, Transferoviar Grup și RC-CF Trans (care operează acum sub numele Regiotrans) au închiriat atunci 25 de secții de cale ferată. Dintre cei șapte, doar trei au și început să facă transport de călători: RC-CF Trans (Brașov), Servtrans (București) și Via Terra Spedition (Cluj).

CITEȘTE ARTICOLUL INTEGRAL ÎN ZIARUL FINANCIAR