Parlamentul grec a adoptat legea sărăciei, spre nemulțumirea creditorilor: nevoiașii vor primi electricitate gratuit și vouchere pentru mâncare

Legea mai prevede acordarea unei alocații – în valoare de 220 de euro lunar – pentru plata chiriilor unui număr de 30.000 de gospodării și alte măsuri în vederea împiedicării confiscării imobilelor.

Textul ignoră măsurile de austeritate impuse de către creditori. Valoarea totală a ajutoarelor se ridică la 200 de milioane de euro.

Premierul Alexis Tsipras a promis în campania electorală că se va ocupa de ceea ce consideră drept o „criză umanitară”.

„Unii au tupeul să vorbească despre acțiuni unilaterale, iar unii de aici au repetat și ei acest lucru. Dacă o fac pentru ca să ne sperie, răspunsul este simplu, nu ne sperie și nu ne descurajează”, a subliniat premierul într-un discurs pe care l-a susținut în Parlament.

REACȚIE PSD cere PNL și USR să clarifice dacă susțin demersul PPE și Renew privind plata celor 770 milioane de euro din PNRR

18:44

ECONOMIE Cât costă motorina după reducerea accizei. Ce arată analiza întocmită de Consiliul Concurenței

18:35

În pofida faptului că economia greacă a început să se redreseze, lucrătorii umanitari sunt de acord asupra faptului că situația s-a înrăutățit.

Șomajul-record a crescut de patru ori numărul persoanelor nevoite să supraviețuiască cu ajutorul băncilor alimentare, iar tuberculoza, eradicată în urmă cu câteva zeci de ani, a reapărut.

Pierre Moscovici, comisarul european însărcinat cu Economia, a negat că UE a încercat să oprească Atena să adopte legea, în pofida faptului că Guvernul elen a primit o scrisoare prin care era invitat să se consulte mai întâi cu creditorii.

Legea a fost adoptată cu o majoritate de voturi.

Adoptarea textului și discursul de aproximativ 30 de minute prin care Tsipras a apărat-o în Parlament au loc înaintea unei întâlniri a premierului elen cu cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande în cadrul summitului de la Bruxelles, săptămâna aceasta.

Grecia se află în continuare în dispută cu creditorii săi internaționali cu privire la condițiile de prelungire a planului de salvare uriaș de care beneficiază, iar zona euro cere Atenei să se angajeze la tăieri suplimentare de cheltueili pentru a primi împrumuturile.

Relațiile dintre Atena și Bruxelles s-au deteriorat în mod semnificativ după venirea la putere a stângii radicale.

În contextul în care Grecia nu are acces, în prezent, pe piața bancară, există îngrijorări că Atena ar putea rămâne curând fără bani.