Când a trăit „Părintele omenirii”. Descoperirea făcută de cercetători

În acest studiu, care a reprezentat o premieră mondială în domeniul geneticii, oamenii de știință au secvențiat cel mai mare grup de genomuri umane din cadrul unei singure populații.

Cercetarea a constat în secvențierea ADN-urilor colectate de la 2.636 de islandezi și compararea lor cu secvențe parțiale de ADN prelevate de la alți 104.000 de islandezi.

Printre alte câteva descoperiri importante, analizele au arătat că „părintele omenirii” – cel mai recent strămoș de sex masculin al omului modern – a trăit în urmă cu 174.000 – 321.000 de ani.

Acest interval, ce are la bază un calcul al ratei mutațiilor genetice umane, contrazice studiile anterioare, potrivit cărora părintele tuturor oamenilor ar fi trăit în urmă cu 340.000 de ani.

NEWS ALERT Datoria publică a României a spart pragul critic de 60% din PIB, linie roșie care obligă guvernul, prin lege, să ia măsuri urgente. Guvernul Bolojan a adăugat 81 de miliarde de lei la povară și a trecut peste limita asumată de România în fața UE

22:50

FLASH NEWS Ce mesaj trebuie să transmită Nicușor Dan la întâlnirea cu Trump ca să evite eșecul. Geoană: „Atunci ne putem juca din nou cărțile”

22:42

Oamenii de știință estimează că vârsta acelui strămoș este de 239.000 de ani – o dată mai apropiată de cel mai recent strămoș de sex feminin al omenirii, despre care se crede că ar fi trăit în urmă cu 200.000 de ani.

Pe lângă aceste descoperiri despre evoluția speciei umane, autorii studiilor spun că noua analiză îi va ajuta să descopere și „genele mutante” care apără în mod natural un grup rar de persoane împotriva anumitor maladii.

Deocamdată, studiul a oferit rezultate promițătoare, identificând 20 de milioane de variații genetice în rândul populației islandeze.

În rândul acestor variații, cercetătorii de la compania DeCode Genetics din Reykjavik au descoperit deja gene care sporesc riscul de Alzheimer, maladii hepatice și tiroidiene.

Această cercetare a fost publicată prin intermediul a patru studii apărute joi în revista Nature Genetics.

Însă anumiți experți privesc cu scepticism rezultatele acestor studii. Ei spun că populația islandeză are un istoric demografic neobișnuit, întrucât insula este izolată și are o populație de doar 320.000 de locuitori.

Cu toate acestea, oamenii de știință consideră, în general, că Islanda este o veritabilă „mină de aur” în ceea ce privește studiile genetice.

Islanda a fost înființată de un grup mic de coloniști veniți din Europa în urmă cu aproximativ 1.100 de ani, iar această țară a rămas apoi izolată în următorul mileniu.

Întrucât populația Islandei prezintă o diversitate genetică foarte mică, cercetătorii pot să găsească mult mai ușor variațiile genetice care sporesc riscul de apariție a unor boli.

Islanda deține, de asemenea, un istoric genealogic important, grație unor arhive bine conservate de-a lungul secolelor și care includ documente istorice extrem de importante.