După ce a vrut să-i trimită la pușcărie pe ziariști, senatorul PSD Șerban Nicolae vrea să-i scoată pe politicienii corupți din arest

Senatorul PSD Șerban Nicolae a inițiat un proiect de lege prin care propune o serie de modificări la Codul de procedură penală, adică legea 135/2010, actualizată în 2014. Cele mai importante modificări fac referire la măsura arestului preventiv, care ar deveni, dacă proiectul este adoptat, fie arest la domiciliu, fie arest sever.

În primul rând, este vorba despre modificarea articolului 202 din Codul de procedură penală

Art. 202, alin. (4), litera d) – arestarea preventivă, în una din următoarele forme:
i)arestul la domiciliu
ii)arestul sever

Dacă pentru inculpatul în cauză, judecătorul de drepturi și libertăți decide arestul la domiciliu, atunci inculpatul are posibilitatea de a opta pentru locul în care va sta pe timpul măsurii preventive. La articolul 208, intervine o altă modificare importantă: inculpatul nu poate fi încătușat în nicio împrejurare, cu excepția celor care au comis acte de violență sau s-au sustras urmăririi penale.

MARIUS TUCĂ SHOW Victor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”

00:00

ULTIMA ORĂ O explozie puternică a zguduit Monaco în această seară. Incidentul a avut loc după ce un bărbat a fost observat că a plasat un pachet suspect

23:41

VEZI AICI PROIECTUL INTEGRAL

Ce înseamnă arestul sever

Potrivit proiectului inițiat de pesedistul Șerban Nicolae, fost membru al comisiei juridice și fost avocat al lui Cătălin Voicu, condamnat pentru fapte de corupție, arestul sever ar urma să fie dat de un judecător pentru drepturi și libertăți doar dacă inculpatul a comis „o infracțiune intenționată contra vieții, prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea altei persoane, o infracțiune contra securității naționale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ori mai mare și se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică”.

Din noua formulare a dispărut sintagma infracțiune de corupție, așa cum se poate observa, mai jos, comparativ cu forma actuală. Cu excepția luării de mită, infracțiunile de care sunt acuzați majoritatea politicienilor – trafic de influență, abuz în serviciu sau dare de mită – au pedepse prevăzute de Codul Penal de până la 7 ani.

De aemenea, Șerban Nicolae propune o modificare în baza căreia plasarea în arest instituțional devine aproape imposibilă. Mai exact, în aprecierea stării de pericol concret pentru ordinea publică „nu pot fi invocate gravitatea faptei, a modului și circumstanțelor de comitere a acesteia, a mediului din care provine inculpatul și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, cu excepția antecedentelor penale”. Practic, în baza unei asemenea prevederi, în arest nu vor mai ajunge decât cei care au antecedente penale.

În prezent, proiectul este pe ordinea de zi de marți a comisiei juridice a Senatului și a primit aviz negativ de la Guvern. Pe de altă parte, proiectul a fost avizat favorabil de comisia pentru drepturile omului. Senatului este, în acest caz, prima Cameră sesizată.

Care sunt condițiile pentru arestarea preventivă acum

Art. 223
Condițiile și cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive
(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Ce modificări propune Nicolae

VEZI AICI EXPUNEREA DE MOTIVE