20 de ani de la cel mai grav accident aviatic din România

O aeronavă Airbus A310-324 aparținând Tarom și care avea destinația Bruxelles s-a prăbușit la 31 martie 1995, la ora 9.11, în apropierea Aeroportului Internațional București Otopeni, după aproximativ două minute de la decolare.

În urma accidentului și-au pierdut viața 60 de persoane – 11 membri ai echipajului și 49 de pasageri, între care trei cetățeni americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, zece români și 32 de cetățeni belgieni, printre aceștia fiind un copil de șase ani și un altul de patru luni.

Ministerul Transporturilor susținea că accidentul aviatic de la Balotești (Ilfov) a fost provocat de „indisponibilitatea fizică a comandantului, suprapusă pe un defect nesemnalizat al sistemului automat de tracțiune (ATS – care stabilește tracțiunea necesară pentru fazele de zbor prin deplasarea mecanică a manetelor de comandă a motoarelor pe o poziție corespunzătoare), într-o fază a zborului în care timpul rămas copilotului pentru rezolvarea celor două evenimente nu a fost fizic suficient”.

MILITAR Vladimir Putin încă speră că poate câștiga războiul cu Ucraina, avertizează un oficial britanic: „Și intuiesc că are dreptate să creadă în victorie”

19:57

FLASH NEWS Mirabela Grădinaru vorbește despre experiența de mamă: „Am trecut de mult de pragul celor 20 de vizite la medicul ORL”

19:53

Sursa citată preciza că, în momentul în care aeronava a atins altitudinea de aproximativ 600 de metri (2.000 de picioare) și avea o viteză de aproape 190 de noduri, a început să vireze spre stânga (către Balotești), potrivit comenzilor controlorilor traficului aerian. După respectarea tuturor comenzilor normale, sistemul automat de tracțiune (ATS) a trecut de la tracțiunea necesară pentru decolare la tracțiune inferioară pentru faza de zbor „urcare”.

Din acel moment, tracțiunea motorului stâng a început să scadă încet. Timp de 42 de secunde, aeronava Airbus a continuat virajul stânga, la început menținându-și viteza de 190 de noduri și având un unghi mediu de înclinare de 25 de grade. Pentru că motorul stâng mergea normal, iar cel din dreapta era la relanti și ținând cont că viteza a început să crească, aeronava s-a răsucit spre stânga, ajungând la un unghi de picaj de 80 de grade. Avionul a căzut aproape vertical, la 200 de metri de Gara Balotești.

Reprezentanți ai comisiei de anchetă susțineau că maneta de comandă a motorului dreapta ar fi trebuit supravegheată de către copilot, adică ținută cu mâna până se fixa, întrucât aceasta ar fi avut o mică defecțiune (până nu se stabilea la poziția comandată, maneta revenea la relanti).

A doua problemă a fost vremea nefavorabilă: la 31 martie 1995 ningea puternic și era ceață. Astfel, dacă ar fi fost vizibilitate, după executarea comenzilor pentru fixarea manetelor de control ale celor două motoare, s-ar fi observat întoarcerea nefirească a avionului față de pământ, iar în cele 12 de secunde rămase aeronava ar fi putut fi redresată.

La aproape cinci ani de la tragedie, în 18 decembrie 2000, Ministerul Transporturilor informa că investigațiile tehnice făcute în cazul prăbușirii avionului au evidențiat drept cauze ale accidentului tracțiunea asimetrică a motoarelor, posibila incapacitate (medicală) a pilotului comandant survenită în timpul zborului și comenzile insuficiente efectuate de către copilot în condițiile apariției primilor doi factori.

În acest caz, imediat după tragedie a fost deschis un dosar și de către procurorii Parchetului Tribunalului Capitalei. În 1997, Parchetul ierarhic superior, respectiv Parchetul Curții de Apel București, a solicitat o parte din dosar, referitoare la înregistratorul de bord, iar Parchetul Capitalei a comunicat faptul că poate transmite doar o parte din documente.

În mai 2008, Ministerul Public informa că dosarul privind accidentul aviatic de la Balotești nu se găsește în evidențele Parchetului Curții de Apel București din 1997, când a fost declinat de la Parchetul Tribunalului Capitalei.

Procurorul general al României de la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, cerând să verifice dacă au existat deficiențe în circuitul documentelor privind accidentul aviatic. În urma sesizării, Comisia de disciplină pentru procurori a CSM a făcut verificări, constatând lipsa unor acte de urmărire penală. În aceste condiții, în iulie 2008 Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca anchetatorii să reconstituie documentele care lipsesc din dosarul privind accidentul aviatic de la Balotești.

În 31 martie 2014, Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile a publicat raportul final privind accidentul aviatic, cu mențiunea că acesta nu stabilește vinovați, ci doar cauzele tragediei.

Concluziile raportului final, dat publicității abia la 19 ani de la cel mai grav accident aviatic care a avut loc în România, arată că factorii care au condus la producerea acestuia au fost: tracțiunea asimetrică, posibila incapacitate a pilotului comandant și faptul că nu au fost luate de către copilot „suficiente măsuri corective de a acoperi consecințele primilor factori”.

În raportul Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile sunt prezentate ultimele minute ale cursei Tarom 371, inclusiv discuțiile din cabina aeronavei. Cu 32 de secunde înainte de prăbușire, copilotul a sesizat că pilotul are o problemă și l-a întrebat: „Ce ai, mă?”. Piloții au intrat în panică, mai ales după ce și-au dat seama că nu mai controlează aeronava și că riscă să se prăbușească. Ultimele cuvinte ale copilotului sunt: „Bă, s-a stricat ăla!”. După șase secunde, avionul s-a prăbușit.

(Serviciul FOTO al MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini)