Economiștii au lansat un scenariu sumbru pentru Marea Britanie. Ce le-a atras atenția în mod deosebit

În ultimii doi ani, Marea Britanie a fost o insulă de prosperitate, într-un continent aflat în tumult. Economia britanică a crescut de zece ori mai rapid ca cea a zonei euro, iar rata șomajului este jumătate față de cea din uniunea monetară. Standardul de viață, afectat de criza financiară, a revenit în sfârșit la creștere, datorită majorării salariilor și încetinirii inflației.

În primul trimestru, creșterea economică s-a înjumătățit de la 0,6% la 0,3%, în pofida scăderii prețurilor petrolului și a unui început de redresare în zona euro.

SHOWBIZ Imaginea cu Oana Lis care a stârnit reacții în lanț pe internet. Cum s-a fotografiat soția fostului primar Viorel Lis: „E viu?”

19:10

EMISIUNI Duminică 1 noiembrie 2026, de la ora 19.00, Gândul prezintă MARTORII- POVESTEA LUI SFARMĂ PIATRĂ

19:00

Cel mai important factor de risc este că, după șapte decenii în care guvernele au beneficiat aproape permanent de majoritate politică, alegerile din 7 mai sunt pe cale să producă un parlament în care nici conservatorii nici laburiștii, aflați la egalitate în sondaje, să nu poate forma o coaliție funcțională, situație care ar scoate în evidență slăbiciunile economiei birtanice, ascunse sub datele solide de creștere.

„Rezultatul alegerilor generale rămâne extrem de imprevizibil, piețele s-ar putea îndrepta spre o perioadă foarte agitată, imediat după alegerile din 7 mai”, a declarat Oliver Harvey, analist la Deutsche Bank.

Principalele motive de îngrijorare sunt deficitul bugetar și cel de cont curent, care reprezintă împreună peste 10% din PIB, mai mult decât în oricare altă economie avansată, inclusiv în Statele Unite.

„Cifra în sine este mare, dar comparată cu alte economii dezvoltate este mai îngrijorătoare”, consideră Dean Turner, analist la UBS.

În ultimii cinci ani, guvernul de coaliție format de conservatori cu partenerii liberal-democrați a reușit să reducă la jumătate deficitul bugetar, printr-un program de austeritate. Totuși, la un nivel de 5,7% din PIB în 2014, deficitul este de două ori mai mare decât cel al Uniunii Europene în ansamblul ei.

Principalele partide politice s-au angajat să reducă deficitul bugetar în următorul mandat parlamentar. Conservatorii vor să ajungă la excedent bugetar până în 2020, în timp ce laburiștii și liberal-democrații urmăresc un buget echilibrat, exceptând cheltuielile pentru investiții.

Aceste obiective intră în contradicție cu angajamentele universale de a nu crește majoritatea taxelor, conservatorii promițând să excludă orice majorare a impozitului pe venit și a TVA până în 2020.

Există totodată temeri legate de influența Partidului Național Scoțian, oponent al austerității, care este pe cale să câștige majoritatea covârșitoare în nordul țării, asupra viitoarei administrații. Acest partid a exclus susținerea unui guvern conservator, dar rămâne deschis colaborării cu laburiștii.

Între timp, deficitul de cont curent a urcat anul trecut la 5,5% din PIB, cel mai ridicat nivel din 1948, când au început să fie colectate date de acest tip.

Optimiștii, între care viceguvernatorul Băncii Angliei, Ben Broadbent, susțin că deficitul de cont curent este rezultatul câștigurilor reduse aduse de investițiile în străinătate. În condițiile în care activele deținute de străini în Marea Britanie au performanțe relativ bune, acest fapt poate fi văzut ca o măsură a succesului britanic, dar va conta însă prea puțin dacă rezultatul incert al alegerilor îi va face pe investitori să întoarcă spatele activelor în lire sterline.

Cel mai prost scenariu este cel produs în 1976, când o criză a balanței de plăți a obligat guvernul laburist să ceară sprijinul FMI.

În ultimele câteva luni, investitorii străini au vândut obligațiuni britanice, dar cererea internă s-a menținut destul de bună, iar dobânzile pentru obligațiunile cu maturitate de 10 ani sunt mai mici decât în ianuarie.

Marea Britanie se află într-o situație mult mai bună decât în anii ”70 datorită perspectivelor economice solide și a cadrului instituțional puternic, care include independența Băncii Angliei.

„Având în vedere ritmul redresării și credibilitatea și independența instituțiilor, considerăm că impactul alegerilor va fi modest”, a spus Jacob Nell, economist la Morgan Stanley.

Unii analiști sunt chiar de părere că un guvern minoritar ar putea fi mai puțin dăunător ca unul majoritar, pentru că ar împiedica, de exemplu, conservatorii să organizeze un referendum privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană, așa cum deja s-a angajat.

Pentru alți analiști, ajustarea bugetară care va fi necesară ar fi pur și simplu prea mare pentru a fi pusă în practică de un guvern instabil.