CSM a sesizat CSAT să verifice dacă există ofițeri acoperiți printre judecători și procurori

Reprezentanții CSM au precizat, pentru Mediafax, că s-a dispus sesizarea CSAT pentru a se stabili care sunt ofițerii sub acoperire care activează în magistratură.

Decizia CSM a venit ca urmare a solicitării Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), care a cerut CSM să facă verificări și să îi elimine pe eventualii ofițeri acoperiți din magistratură și, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informații.

UNJR arăta, luni, într-un comunicat, că a făcut această solicitare, fiind „profund îngrijorată față de recentele declarații publice potrivit cărora în rândul magistraților ar exista ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete, precum și că instanțele de judecată au devenit «câmp tactic» al serviciilor de informații”.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

Astfel, UNJR a cerut CSM să verifice dacă toți procurorii și judecătorii respectă interdicția de a nu fi lucrători de orice fel ai serviciilor de informații, iar rezultatul să fie făcut public, pentru restabilirea încrederii în justiție.

De asemenea, UNJR a solicitat CSM să ceară de urgență clarificări publice Serviciului Român de Informații, care „trebuie să explice corpului de magistrați și societății ce înseamnă concret «câmp tactic», când vine vorba de justiție, și care sunt mijloacele prin care serviciul operează în acest «câmp tactic»”.

„Serviciului Roman de Informatii trebuie, de asemenea, să explice care este cadrul legal ce permite acestui serviciu să își mențină «interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze», în ce constă în mod efectiv acest «interes», care sunt limitele sale, de ce garanții este însoțit și ce control se exercită asupra sa”, se arăta în comunicat.

Prima solicitare a UNJR a venit în urma afirmațiilor fostului președinte al României, conform cărora pâna in 2004 au existat „ofițeri acoperiți printre magistrați”, aceștia fiind șantajabili datorită faptului ca au încălcat Constituția din 1991.

„Aceste declarații ale unui fost președinte sunt zguduitoare, deoarece afirmă că până în 2004 se știe că au existat persoane în rândul magistraților care au încălcat legea sistematic, fiind în conflict de interese. Același fost șef al Consiliului Suprem de Aparare a Țarii afirmă că după 2004 a cerut serviciilor să îi retragă pe cei acoperiți din justiție, însa nu știe dacă acest lucru s-a întâmplat. Prin folosirea acestei vulnerabilități, speculată repetat în spațiul public, se formează un nou tip de presiune pe justiție, care afecteaza negativ munca fiecarui magistrat, prin aceea ca se inoculează opiniei publice percepția ca acești magistrati nu ar fi independenți”, se preciza în comunicatul UNJR.

A doua solicitare către Consiliul Superior al Magistraturii a venit în urma unui interviu dat de directorul Direcției Juridice a Serviciului Român de Informații, Dumitru Dumbravă, care „escaladează afirmațiile fostului președinte și afirmă că instanța de judecată a devenit «câmp tactic» de operațiuni al serviciilor de informații”. „În prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”, a mai spus Dumbravă în interviul citat.

UNJR nota că „sala de judecată este locul în care fiecare personă vine să își caute dreptatea în mod public și transparent, locul unde statul și cetățenii săi sunt deopotrivă apărați și egali în fața legii”, iar „acest spațiu nu trebuie și nu poate fi transformat în «câmp tactic» de operațiuni al unui serviciu secret a cărui activitate este, prin natura sa, lipsită de transparență”.

„UNJR consideră că declarațiile menționate ridică o îndoială întemeiată asupra independenței întregului sistem judiciar, iar neîncrederea creată poate fi înlăturată numai prin verificarea temeinică și reală a declarațiilor date anual de magistrați cum că nu sunt și nu au fost ofițeri acoperiți, cu consecința înlăturării din magistratură a celor ce au încălcat această obligatie. Legea magistraților, în vigoare de peste 10 ani, obliga judecătorii și procurorii să dea declarații anuale pe proprie răspundere că nu sunt lucrători de niciun fel ai serviciilor de informații. Până în prezent, însă, nu s-a făcut o verificare a acestor declarații”, arăta Uniunea Judecătorilor.

Organizația aprecia că CSM, ca garant al independenței justiției, are competența și ar trebui să fie prima instituție interesată să ceară CSAT să verifice dacă declarațiile magistraților sunt reale sau nu.

Uniunea sublinia că fiecare cetățean are dreptul să știe, atunci când se adresează justiției, dacă o face în fața unui judecător cu adevărat independent, sau, dimpotrivă, în fața unei persoane ce servește interesele altor instituții ale statului.

„Funcția de magistrat este esențialmente incompatibilă cu cea de colaborator cu serviciile secrete, indiferent de forma pe care aceasta o îmbracă. Interdicția de a nu fi atât magistrat cât și ofițer de informații este o valoare constitutională. Respectarea Constituției și a garanțiilor sale stă mai presus de orice alt interes într-o democrație, iar orice suspiciune rezonabilă privind încălcarea lor trebuie abordată cu seriozitate și investigată prompt de autoritățile competente”, se mai spunea în comunicatul UNJR.

Într-un interviu pentru site-ul juridice.ro, Dumitru Dumbravă, vorbind despre angajarea SRI în lupta împotriva corupției, declara că se bucură că, „în prezent, nivelul de încredere și calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat”.

„Concret, dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”, este declarația lui Dumbravă la care face referire UNJR.

De altfel, Horațius Dumbravă a cerut, la începutul acestui an, plenului CSM și, implicit, fiecărui membru al acestuia să trimită toate declarațiile date de judecători, procurori, magistrați asistenți, de personalul de specialitate juridică asimilat acestora și de personalul auxiliar de specialitate al magistraților, în 2013 și în 2014.