Regimul de la Tiraspol acuză ONG-uri din Transnistria de legături cu serviciile române de informații

Potrivit Deutsche Welle, tot mai mulți cetățeni moldoveni sunt răpiți de către miliția transnistreană, pe teritoriul regiunii separatiste. Separatiștii creează probleme Guvernului de la Chișinău de mai mult timp, dar situația s-a înrăutățit recent, notează postul german.

Cetățenii moldoveni răpiți sunt eliberați în schimbul unor răscumpărări cu valori cuprinse între 20.000 și 200.000 de euro, scrie DW, adăugând că în închisori se parcatică tortura și abuzurile, iar rudele celor încarcerați sunt puse să plătească pentru a le asigura un tratament „mai uman” celor care nu sunt răscumpărați.

Potrivit ONG-ului Promo-LEX, membrii familiei unui deținut sunt obligați să plătească 20 de euro administrației penitenciarului pentru ca deținutul să primească un pachet cu mâncare și 40 de euro dacă vor să-l poată vizita în închisoare. O prelungire a timpului pe care îl poate petrece în curtea închisorii costă 60 de euro, potrivit unui raport prezentat de organizație.

EXCLUSIV „Operațiunea Buletinul”. Se sistează plata alocațiilor pentru copiii moldoveni care dețin cetățenie română? Răspunsul Ministerului Muncii pentru Gândul

05:00

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

– Frica de scenariul ucrainean

„Republica” Transnistria s-a despărțit de Republica Moldova la începutul anilor ’90, dar nu este recunoscută de către comunitatea internațională. În regiune funcționează un sistem paralel care ignoră toate prevederile Constituției moldovenești și dreptul internațional, potrivit postului german.

O serie de ONG-uri locale au atras atenția asupra încălcării drepturilor omului în Transnistria, însă cea mai mare parte a activităților lor a fost blocată de către regim.

Republica Moldova nu a intervenit, până în prezent. În contextul situației fragile din regiune create de conflictul armat din Ucraina este puțin probabil ca Guvernul de la Chișinău să vrea să provoace contraatacuri din partea Transnistriei sau Moscovei, scrie DW.

Aproximativ 2.000 de militari ruși și armament greu sunt staționați în Transnistria. La Chișinău, mulți se tem că scenariul din Ucraina poate fi extins în Republica Moldova. În martie 2014, separatiștii proruși din Peninsula ucraineană Crimeea și-au proclamat independența față de Ucraina, iar la scurt timp după aceea peninsula a fost anexată de Rusia.

– Presiuni tot mai mari asupra ONG-urilor

Una dintre organizațiile nonguvernamentale în continuare active este Promo-Lex, cu sediul la Chișinău. Membrii ei luptă activ pentru respectarea drepturilor omului în întreaga regiune, inclusiv în Transnistria. Din acest motiv, ei sunt ținta regimului.

Serviciul transnistrean de informații – KGB – a anunțat în aprilie că membri din cadrul Promo-Lex urmau să fie dați în judecată pentru că au acceptat finanțări din Occident – din România, scrie DW – și amenință securitatea regională. Ei sunt acuzați, de asemenea, că „influențează ideologic” populația.

Ion Manole, directorul organizației Promo-Lex, care a activat în regiune în ultimii 12 ani, declară pentru DW că este îngrijorat de evoluțiile curente.

„Mai mulți membri ONG și jurnaliști se confruntă cu intimidări și calomnii doar pentru că luptă pentru drepturile omului”, a declarat Manole.

El se declară convins că noua lege transnistreană „împotriva agenților străini” vizează interzicerea ONG-urilor.

Până în prezent aproximativ 40 de organizații și asociații ale societății civile și-au anunțat susținerea față de Promo-Lex și au îndemnat Guvernul de la Chișinău să acționeze. Într-o scrisoare, ele și-au exprimat „îngrijorarea față de siguranța și integritatea fizică a celor care activează în Transnistria în numele ONG-ului”.

Comunitatea internațională a criticat și ea acțiunile autorităților separatiste proruse. Gerald Staberock, secretarul general al Organizației mondiale împotriva torturii, este doar una dintre vocile critice. Staberock consideră, scrie DW, că declarațiile serviciului transnistrean de informații împotriva Promo-Lex constituie altă încercare de a pune căluș organizațiilor independente care activează în domeniul drepturilor omului.

– „Sabotare”

Liderul separatist transnistean Evgheni Șevciuk a intervenit pe această temă. El a declarat într-un talk-show de televiziune că autoritățile sale au descoperit legături clare între membri Promo-Lex și Serviciul Român de Informații (SRI).

„Toate semnele arată că acești membri ONG sunt implicați în (acțiuni de) sabotare îndreptate împotriva Transnistriei”, a declarat Șevciuk.

Manole se declară convins că aceste acuzații au scopul să distrugă încrederea populației locale în ONG-ul pare îl conduce.

Ruslan Șevcenko, un politolog moldovean, este de părere că autoritățile transnistrene vor continua cu disperare să încerce să blocheze activitățile ONG-ului, din cauza „tendințelor proeuropene și democratice” ale organizației.

„ONG-urile din Transnistria se află într-o situație dificilă”, declară politologul pentru Deutsche Welle. „Regimul nedrept va continua să persecute membrii ONG-urilor, deoarece aceste organizații oferă populației o alternativă clară”, a adăugat el.