Summitul de la Riga. Ucraina cere o foaie de parcurs a aderării sale la UE

Oficiali din cadrul UE și statelor membre ale blocului european se întâlnesc joi și vineri cu șase vecini de la est, inclusiv Ucraina, la Riga, capitala Letoniei, care deține președinția UE. Președinția letonă a catalogat reuniunea un „summit de supraviețuire” al Parteneriatului Estic.

Bruxellesul a semnat deja un Acord de liber-schimb cu Kievul, care urmează să fie împlementat de anul viitor.

„Acum vrem asigurări concrete, la Riga, care să arate că Ucraina este eligibilă să adere în viitor la Uniunea Europeană și are șansa să devină candidat la aderare în viitor”, a declarat Klimkin pentru ziarul german Die Welt.

„Vrem să vedem lumină la capătul tunelului”, a spus el, adăugând că Ucraina așteaptă totodată de la summit un angajament privind călătoria fără vize turistice a ucrainenilor în UE începând de anul viitor.

FLASH NEWS Zelenski a avut o discuție telefonică cu emisarii lui Donald Trump, Witkoff și Kushner, despre negocierile de pace. Se așteaptă răspunsul Rusiei

22:31

POLITICĂ Călin Georgescu, mesaj de Crăciun: „Să avem credință, orice s-ar întâmpla”

22:18

Parteneriatul Estic, inițiat de Polonia și Suedia, a fost lansat în 2009 cu scopul de a îmbunătăți relațiile între UE și Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și Republica Moldova.

Însă acest program nu oferă perspectiva aderării la Uniune a fostelor republici sovietice, în pofida faptului că reia angajamentele folosite în cadrul procesului de extindere a blocului european.

Ucraina, Republica Moldova și Georgia au semnat acorduri politice și comerciale cu UE vara trecută și vor să adere la blocul european.

Uniunea plănuiește să consolideze relațiile cu aceste trei țări, diferențiindu-le de ceilalți membri ai Parteneriatului, Azerbaidjan, Armenia și Belarus.

O luptă pentru influență între Bruxelles și Kremlin – care a culminat cu conflictul armat din estul Ucrainei și impunerea unor sancțiuni occidentale Moscovei – provoacă îngrijorări în Occident cu privire la izbucnirea unui nou Război Rece.

Rusia prezintă drept o lovitură de stat îndepărtarea de la putere, anul trecut, a fostului președinte prorus al Ucrainei prin proteste de masă și îndepărtarea țării de Moscova în vederea apropierii de Bruxelles.

Pierderea Ucrainei a reprezentat o lovitură pentru planurile președintelui rus Vladimir Putin de a înființa o Uniune Vamală Eurasiatică în paralel cu UE.

Klimkin a promis că Ucraina va implementa „punct cu punct” acordurile de la Minsk în vederea încetării conflictului din țara sa.

Rusia critică Ucraina pentru că nu și-ar fi respectat obligațiile pe care și le-a asumat prin aceste înțelegeri.

Potrivit declarației politice care însoțește acordul de la Minsk, liderii Franței, Germaniei, Rusiei și Ucrainei susțin negocieri trilaterale între UE, Ucraina și Rusia în vederea găsirii unor soluții practice la îngrijorările Moscovei cu privire la implementarea Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber-schimb (DCFTA) dintre Ucraia și Uniunea Europeană.