CCR a admis sesizarea lui Iohannis. Incompatibilitățile din legea serviciilor comunitare, neconstituționale

Prin decizia de miercuri, judecătorii Curții Constituționale (CC) au stabilit că actul normativ încalcă legea fundamentală.

Decizia este definitivă și general obligatorie și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

Sesizarea președintelui a fost înregistrată în 19 mai la Curtea Constituțională, președintele Klaus Iohannis spunând atunci că solicită verificarea constituționalității modificărilor la Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006.

„Această modificare a fost tratată – ca să știți despre ce vorbim -, a fost tratată în spațiul public ca o intervenție pentru schimbarea reglementărilor în incompatibilitatea aleșilor locali. Această schimbare se referă, în esență, la faptul că primarul și președintele Consiliului Județean pot fi membri în Adunarea Generală a Acționarilor, atunci când este vorba de o societate în mână publică care se ocupă de utilități publice. Această chestiune a fost vehiculată pe larg și în campania electorală și, dacă vă amintiți, chiar subsemnatul am avut o speță discutabilă cu ANI. Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat chestiunea și a constatat că eu nu am fost la niciun moment în incompatibilitate. Totuși, această lege care mi-a fost trimisă și care a ajuns a doua oară la Președinție nu va fi promulgată. Această lege a ajuns la Președinție anul trecut, a fost trimisă la reexaminare de predecesorul meu, acum a ajuns a doua oară la promulgare”, a spus Iohannis.

ULTIMA ORĂA 40-a noapte de proteste în fața Arestului Central, unde este închis Călin Georgescu. Susținătorii scandează: Căline, Căline, la Cotroceni cu tine!”

18:03

VIDEODiana Șoșoacă povestește cum a agresat două tinere care se sărutau în Franța

17:48

Președintele a precizat că are „serioase dubii” în ceea ce privește constituționalitatea acestui act normativ.

„Am serioase dubii în ce privește constituționalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresă către Curtea Constituțională și voi solicita verificarea constituționalității acestui act normativ. În esență, trebuie să lămuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat în repetate rânduri în chestiunea incompatibilităților și am spus că acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilitățile trebuie să fie clarificate după o discuție publică și formulate în așa fel încât toată lumea să înțeleagă ușor care sunt principiile care stau la bază și care sunt incompatibilitățile. Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilități. Este primul aspect. Al doilea aspect, această lege care mi-a fost trimisă spre promulgare, într-un articol prevede derogări de la Legea nr. 215, Legea administrației publice locale. Dacă este așa, 215 este o lege organică și atunci și legea de derogare trebuie să fie tratată ca și o lege organică, or parcursul prin Parlament nu a fost de așa natură. Iată, deci, și o problemă de formă. Pentru aceste două chestiuni voi trimite actul normativ spre analiză Curții Constituționale”, a mai spus Iohannis.

Președintele arată, în sesizarea de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea Legii 51/2006, că motivele sesizării vizează „aspecte de neconstituționalitate extrinsecă, constând, pe de o parte, în încălcarea normelor constituționale referitoare la domeniul rezervat legii organice, prevăzut la Art. 73 alin. (3) coroborate cu cele ale Art. 76 alin. (1) din Constituție, republicată, iar pe de altă parte, a celor referitoare la competența legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare, prin nerespectarea dispozițiilor alin. (1) teza finală și alin. (5) ale Art. 75 din Constituție, republicată”.

„Totodată, în ceea ce privește fondul reglementării, prin faptul că prevederile articolului unic pct. 2 reglementează echivoc și neclar, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine și prevederilor Art. 1 alin. (5) din Constituție, republicată, încălcând astfel principiile și normele de tehnică legislativă ce impun o reglementare unitară, în scopul realizării unei sistematizări a materiei, cu consecința creșterii accesibilității și predictibilității legii. Precizăm că în acest ultim caz este vorba despre materia incompatibilităților și conflictelor de interese prevăzute de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției”, se menționează în sesizare.

Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 a fost inițial respinsă de Senat și adoptată de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională. Astfel, Camera Deputaților a modificat forma inițiatorului prin amendarea dispozițiilor articolului 10, alineatul 8 și instituirea acestora ca norme derogatorii de la prevederile articolului 37 și ale articolului 92 ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Ulterior adoptării legii de către Camera Deputaților, la data de 14 iulie 2014, președintele de atunci, Traian Băsescu, a solicitat Parlamentului reexaminarea actului normativ, pe motiv că prevederile articolului unic pct. 2 vin în contradicție cu dispozițiile legale privind respectarea regimului incompatibilităților și conflictelor de interese reglementat în Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

În cadrul reexaminării din Parlament, această lege a fost dezbătută de Senat, în calitate de primă Cameră, și de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională, fiind adoptată în aceeași formă cu cea înaintată anterior spre promulgare.

Primarii și președinții CJ vor putea fi reprezentanți în adunările generale ale asociațiilor cu activitatea în serviciile de utilități publice, a decis Camera Deputaților, respingând astfel cererea de reexaminare a președintelui la Legea serviciilor comunitare.

În cererea de reexaminare din iunie 2014, trimisă Parlamentului, se arăta că participarea primarilor și a președinților consiliilor județene în organele de conducere ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară nu se justifică în mod obiectiv, întrucât soluția legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților.

„Ca efect al noului text de lege, Agenția Națională de Integritate nu ar mai putea constata incompatibilitatea primarilor sau a președinților consiliilor județene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociații”, se menționa în cererea de reexaminare a legii.