O matriță unică din bronz, folosită la confecționarea podoabelor dacice, expusă la muzeul din Deva

‘Este o piesă extrem de complexă, care pune o mulțime de probleme din punct de vedere tehnologic, stilistic, artistic, chiar și al arheologiei sociale. Este o piesă vedetă pentru muzeele din România, dar căreia i-ar sta bine și în Muzeul Luvru sau în British Museum din Londra, oriunde. Cred că muzeul din Deva este foarte norocos pentru că o are’, a declarat conf. univ. dr. Gelu Florea, de la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, prezent la vernisajul expoziției dedicată special acestei matrițe.

Potrivit acestuia, piesa este foarte valoroasă prin faptul că, din antichitate și până în prezent, în lume s-au păstrat doar câteva zeci de matrițe folosite la confecționarea bijuteriilor și fiecare dintre acestea este unică, ilustrând spiritul vremii și personalitatea meșteșugarului care o folosea.

FLASH NEWS PSD acuză PNL de iresponsabilitate după ce liberalii au blocat Ordonanța SAFE în Parlament

13:32

FLASH NEWS Radu Miruță îl acuză pe Victor Ponta de minciună. De unde a pornit scandalul

13:30

Matrița are și o poveste interesantă, fiind descoperită în cetatea dacică Sarmizegetusa Regia în urmă cu doi ani, la rădăcina unor copaci seculari ce au fost doborâți la pământ de o furtună puternică.

‘În noaptea de Sânziene, când flăcările bat pe comori — așa cum spun legendele populare, a avut loc o furtună în zona Sarmizegetusa. Au căzut câțiva copaci. Am chemat mai mulți copii să ne ajute să degajăm acești arbori și în una dintre gropile rezultate din cauza dezrădăcinării unui copac, un copil a văzut ceva și a strigat ‘Nenea Brilinski, ce este acel obiect verde?’. Acolo ne aștepta matrița’, a spus administratorul sitului Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinski, cel care a descoperit și anunțat autoritățile despre obiectul găsit în capitala Daciei.

După studiul matriței, specialiștii au concluzionat că aceasta era folosită ca o unealtă pe care meșterul presa foi din metal prețios sau din bronz. Motivele ornamentale sculptate pe matriță se imprimau apoi pe acele foi, care, la rândul lor, erau aplicate ulterior pe diverse obiecte — de la mobilier, până la veselă de lux sau piese de costum, cu scopul de a le înfrumuseța.

Potrivit profesorului Florea, în urma descoperirii matriței se poate spune că zona cetății Sarmizegetusa Regia era una cosmopolită. ‘Era, fără îndoială, o zonă cosmopolită. Asta ne-o spune și arhitectura de acolo, care este de inspirație elenistică adaptată de către daci, prezența conductelor de aducțiune a apei, prezența pieselor de import aduse din lumea elenistică și romană. Era o lume avută — cea care locuia acolo, o elită a regatului dacic, și care își permitea tot ce era mai bun la ora aceea’, a menționat Gelu Florea.

Matrița expusă la muzeul din Deva aduce acestuia un plus de interes și de valoare științifică, a afirmat managerul instituției, Liliana Țolaș, care a precizat că piesa merita un spațiu special în care să fie expusă singură. De asemenea, spațiul în care poate fi văzută piesa este securizat și permite accesul unui număr limitat de turiști, simultan. Piesa a fost studiată timp de doi ani de către specialiști în istorie, fiind curățată și restaurată la muzeul din Deva, scrie Agerpres.