Veste proastă pentru ”tineri”: la ce vârstă apar primele semne de îmbătrânire

Ei au studiat sănătatea subiecților la vârstele de 26, 32 și 38 de ani fiind analizată starea rinichilor, ficatului, plămânilor, dinților, vaselor de sânge, metabolismului și sistemului imunitar.

Cu 18 seturi de date diferite pentru măsurarea stării de sănătate și a nivelului de îmbătrânire, cercetătorii au stabilit o ‘vârstă biologică” pentru fiecare participant, la împlinirea vârstei cronologice de 38 de ani. La aceeași vârstă, unii membri ai grupului studiat aveau un nivel de îmbătrânire biologică corespunzător unei persoane sub 30 de ani, iar alții ‘se apropiau’ de 60 de ani.

Concentrându-se asupra celor aflați într-un proces de îmbătrânire rapidă, ei au găsit semne ale îmbătrânirii și deteriorării curând după vârsta de 26 de ani, respectiv vârsta cea mai timpurie la care au fost colectate datele pentru acest studiu.

EXCLUSIV Lăutarul criminal Gicuță din Apărători, mutat într-o celulă destinată celor mai periculoși deținuți. Manelistul și-ar fi snopit în bătaie un coleg de cameră

05:00

NEWS ALERT Un consilier PNL a tras cu arma, atunci când Poliția a descins la locuința sa pentru percheziții. Reținut, alături de directorul Companiei de Apă Olt, pentru cămătărie și șantaj

23:31

Cercetătorii au explicat că acești oameni aveau un proces de îmbătrânire biologică într-un ritm de trei ani într-unul singur, în timp ce cei mai mulți dintre membrii grupului îmbătrâneau, așa cum era de așteptat, cu un an biologic într-un an calendaristic sau chiar mai puțin.

De asemenea, cei cu corpul îmbătrânit mai rapid au avut rezultate mai slabe la testele la care sunt supuse în general persoanele de peste 60 de ani, cum sunt cele de echilibru, coordonare și soluționare a problemelor, se arată în acest studiu.

Constatările dau speranța că medicina ar putea să încetinească procesele de îmbătrânire și să ofere oamenilor mai mulți ani de activitate, spune Terrie Moffitt, autorul principal al studiului, profesor de psihologie și științe neurologice la Duke University.

De asemenea, autorii cred că acest tip de studiu deschide calea spre o mai bună înțelegere a îmbătrânirii, de la vârste cât mai tinere astfel încât să existe timp pentru a acționa pentru prevenirea anumitor boli.

Studii anterioare au arătat că aspectul genetic contribuie cu până la 20 la sută la procesul de îmbătrânire, principalele cauze fiind comportamentul în materie de sănătate și problemele de mediu, notează AFP, citat de Agerpres.