Ce condiție a pus Patriarhia pentru a accepta construirea moscheii în România

Anunțul construcției în București a celei mai mari moschei din Uniunea Europeană pe un teren de peste 10.000 de metri pătrăți oferit de guvernul român și cu o finanțare de 3 milioane de euro din partea statului turc, a ridicat numeroase semne de întrebare în contextul în care comunitatea musulmană din Capitală nu depășește 10.000 de persoane. Cu toate acestea BOR sprijină proiectul, dar pune și condiții.

Ce condiție a pus Patriarhia pentru a accepta construirea moscheii în România

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, a declarat pentru MEDIAFAX că trebuie respectat principiul reciprocității și Biserica Ortodoxă Română să primească un teren în Istanbul, în condiții similare celor în care a fost acordat terenul din București pentru comunitatea musulmană.

FLASH NEWS Povestea trupei care a dus România pe locul 3 la Eurovision: cine sunt cei 4 artiști din trupa Alexandrei Căpitănescu

12:24

INEDIT Cătălin Constantinescu, geniul roboticii la numai 17 ani. A luat premiul întâi la nivel internațional pentru o invenție care poate salva vieți

12:00

„Încă din 2005, Patriarhia Română a fost informată de către autorități în legătură cu construirea, în România, a unui lăcaș de cult pentru comunitatea musulmană. Patriarhia Română a spus, încă de atunci, că nu are nimic împotrivă pentru construirea lăcașului de cult, dar că trebuie respectat principiul reciprocității, respectiv să primească un teren în Istanbul, în condiții similare”, a spus părintele Constantin Stoica.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a precizat că, în prezent, există dialog între autoritățile române și cele turce pentru obținerea unui teren în Istanbul.

„Negocierile privirea atribuirea unui teren în Istanbul se poartă între state, așa cum s-a întâmplat și cu terenul din București. Pe terenul care va fi obținut în Istanbul se intenționează construirea unui centru de pelerinaj, cu o capelă, pentru pelerinii care ajung în Istanbul”, a mai spus părintele Constantin Stoica.

El a precizat că, în anul 2004, Patriarhia Ecumenică a dat în folosință Patriarhiei Române o ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, respectiv Biserica Sfânta Muceniță Parascheva, pentru românii care locuiesc în Istanbul și în zonele apropiate.

Muftiatul Cultului Musulman din România a primit în concesiune, pe o durată de 49 de ani, un teren de 11.295 de metri pătrați situat pe bulevardul Expoziției nr. 22-30, Sector 1, pentru construcția unei moschei, protocolul fiind semnat marți.

Terenul de peste 11.000 de metri pătrați, de lângă Romexpo, cu o valoare estimată la patru milioane de euro, pentru construirea unei moschei cu o capacitate de 2.000 de persoane, a fost dat în concesiune Muftiatului Musulman Cultural la sfârșitul lunii mai, prin hotărâre de Guvern. Singura condiție pe care a impus-o Guvernul a fost ca lucrările de construcție a moscheii să înceapă în trei ani.

Potrivit protocolului semnat de Muftiatul Cultului Musulman și Secretariatul de Stat pentru Culte, moscheea va avea, pe lângă clădirea propiu-zisă a lăcașului de cult, mai multe anexe în care va funcționa un loc pentru spălări rituale, o casă parohială, o bibliotecă și un centru de asistență socială.

Muftiatul Cultului Musulman este obligat să informeze Secretariatul de Stat pentru Culte, la fiecare trei luni, despre stadiul lucrărilor și sursele de finanțare a lucrării.

În ce privește sursele de finanțare, muftiul Muurat Iusuf a declarat că, cel mai probabil, o parte din bani vor veni de la Guverul turc, iar o altă parte a sumei va fi obținută din donații.

Respectarea destinației terenului va fi monitorizată de Secretariatului de Stat pentru Culte până la expirarea protocolului, în condițiile în care „se interzice vânzarea, înstrăinarea sub orice formă, încheierea vreunui pact de opțiune, a unei promisiuni unilaterale sau bilaterale de vânzare a imobilului, constituirea vreunui drept de preemțiune, servituți, clauze de uzufruct, constituirea oricărei forme de aport al vreunei societăți comerciale, asociații sau fundații”.

În protocol este prevăzut și faptul că Muftiatul Cultului Musulman va folosi clădirile ridicate pe terenul din Capitală primit în concesiune doar pentru activități religioase, iar dacă vrea să facă ulterior modificări la clădirile ce vor fi construite, este obligat să ceară acordul Secretariatului de Stat pentru Culte.

În România trăiesc aproximativ 65.000 de musulmani, potrivit datelor de la Secretariatul de Stat pentru Culte, dintre aceștia, 10.000 locuiesc în Capitală. Cea mai mare moschee din România se află la Constanța, de altfel majoritatea musulmanilor din țară sunt localizați în Dobrogea.

Fostul președinte Traian Băsescu a fost unul dintre ce mai vocali critici ai proiectului, lansând un atac extrem de dur și la adresa liderului comunității musulmanilor din România, dar și a președintelui Recep Erodgan. Băsescu a susținut de mai multe ori că o astfel de inițiativă ar prezenta riscuri din punctul de vedere al securității naționale, reproșându-le responsabililor de la București că nu evaluează implicațiile acestui demers.

„Probabil nu reușiți să vă imaginați o stație de metrou din București în care, la ore de vîrf, un tânăr credincios se detonează în numele lui Allah. Sau poate inteligența nu va ajută să vă imaginați tineri romîni eșuați în viață convertiți la islamism și trimiși în tabere de instruire prin Siria, Irak sau Afganistan și reveniți în Europa pentru a ne aduce binefacerile Statului Islamic”, arăta fostul șef al statului, într-o postare pe Facebook.

De celalaltă parte, șeful Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, a afirmat că proiectul este unul pașnic și că nu înțelege de ce s-a transformat „într-o polemică politică”. Acesta s-a declarat dezamăgit de afirmațiile lui Traian Băsescu, susținând că fostul șef al statului știa din vremea de când era în funcție „de acest acord între statul turc și statul român pentru construirea unei moschei”. Muftiul afirmă că de 10 ani de când conduce comunitatea turco – tătară se discută despre construirea unei moschei în București.

Fostul președinte mai spunea că de 14 ani sunt discuții România – Turcia privind construcția unei moschei la București simultan cu ridicarea unei biserici ortodoxe la Istanbul care să poarte numele „Constantin Brâncovanu”, dar singurul care „a cedat” a fost premierul Ponta. Băsescu preciza că un astfel de proiect trebuia pus în aplicare când partea română primea terenul la Istanbul.

În replică, premierul Victor Ponta declara că este vorba de punerea în aplicare a unei înțelegeri între statul român și statul turc, înțelegere discutată inclusiv de fostul președinte Traian Băsescu.

„Fostul președinte al României, domnul Traian Băsescu, a negociat un lucru bun pentru România (…), și anume statul turc dă un teren pe care l-au și identificat pentru o biserică românească sau un loc pentru pelerinii români, iar statul român dă un loc în care să se construiască (o moschee – n.r.), dar nu dă Turciei, ci dă comunității musulmane din România (…). Deci, un acord între două state, două state care au un parteneriat strategic. (…). Eu nu am făcut decât să pun în aplicare o înțelegere între statul român și statul turc, înțelegere discutată de fostul președinte Traian Băsescu, rediscutată de actualul președinte și care mi se pare o înțelegere bună pentru România”, a spus Ponta în 14 iulie, la Antena 3.

Întrebat despre evoluția acestei înțelegeri, Ponta a spus: „Acuma, nu știu cum evoluează, pentru că în urma scandalului s-ar putea să cadă (…) Statul român nu dă niciun leu, oferă un teren acolo unde a oferit și pentru alte organizații (…). Se dă un teren, în București, fără niciun fel de bani, iar statul turc, la Istanbul, pune la dispoziția statului român, pentru Patriarhia Română, un teren, iar acolo urmează să construim biserică, loc pentru pelerini, un lucru care, din punctul meu de vedere, este extrem de civilizat și de european”, a mai spus Ponta.