Președintele AEP: Românii din diaspora se pot înscrie în Registrul Electoral de la 1 aprilie 2016

„Pentru alegerile parlamentare de anul viitor, solicitările cetățenilor români cu domiciliul în țară și reședința în străinătate sau cu domiciliul în străinătate vor trebui depuse începând cu 1 aprilie și până la expirarea a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale. Astfel, alegătorii români din străinătate vor avea la dispoziție aproximativ cinci luni pentru depunerea cererilor, în condițiile în care perioada electorală va începe, cel mai probabil, în septembrie”, a precizat Ana Maria Pătru, pentru MEDIAFAX.

Actualizarea Registrului Electoral cu datele alegătorilor români din diaspora care fac cereri pentru a fi înscriși în această bază de date se va face în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării.

EVENIMENT Cât rezistă România fără apă, pâine și benzină. Strategia Naţională a rezervelor de stat 2026-2030

20:25

ULTIMA ORĂ Doanld Trump a demis-o pe Pam Bondi, procurorul-general al SUA. Motivul are legătură cu gestionarea dosarelor Epstein

20:20

Ana Maria Pătru a mai spus că pentru buna desfășurare a votului în străinătate sunt necesare implicarea activă și sprijinul alegătorilor din afara țării, afirmând că, doar astfel, vor putea fi înființate suficiente secții de votare în diaspora, care să le permită să voteze la scrutinul din 2016 pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.

„Ne bazăm pe implicarea și sprijinul alegătorilor români din străinătate, pe care îi îndemnăm să se înscrie în Registrul Electoral, în termenul prevăzut de lege. Astfel, vor putea fi înființate suficiente secții de votare în diaspora, inclusiv în localitățile din străinătate unde sunt cel puțin 100 de alegători”, a mai afirmat Ana Maria Pătru.

Registrul Electoral va fi extins și pentru românii din diaspora, purtătorul de cuvânt al AEP, Marian Muhuleț, precizând, pentru MEDIAFAX, că modificările aduse vor permite românilor din străinătate să voteze cât mai aproape de locul în care își au domiciliul sau reședința, fără să mai stea la cozi.

Extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora face parte dintr-un acord-cadru multianual, care se întinde pe patru ani și care prevede, de asemenea, mentenanța și modernizarea Registrului, valoarea estimativă a proiectului publicat, miercuri, 29 iulie, de AEP în Sistemul Electronic de Achiziții Publice fiind de 8,4 milioane de euro, cu TVA inclusă.

Contractele subsecvente ar urma să fie încheiate în baza acestui acord-cadru doar dacă Autoritatea Electorală Permanentă va primi sumele necesare de la bugetul de stat.

La ambele tururi ale alegerilor prezidențiale, din 2 și 16 noiembrie 2014, românii din străinătate au ieșit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriașe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

După alegerea președintelui Klaus Iohannis, PNL și PSD au susținut că una dintre prioritățile legislative este legea privind votul pentru diaspora, invocându-se fie introducerea votului prin corespondență, fie a votului electronic.

Deși PNL și PSD au convenit și au adoptat celelalte modificări ale legislației electorale-legea privind înființarea partidelor politice, legea alegerilor locale și legea pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului-proiectul privind votul prin corespondență a rămas la stadiul de dezbateri, fiind încă la Comisia de Cod Electoral.

Liberalii au solicitat introducerea legii votului prin corespondență pe agenda sesiunii parlamentare extraordinare, care a fost convocată pentru reexaminarea Codului Fiscal, în perioada 24-26 august.

Sesiunea din august ar fi o ultimă șansă pentru ca legea să poată fi aplicată la alegerile parlamentare din 2016, în condițiile în care Curtea Constituțională și Comisia de la Veneția au stabilit că legislația electorală nu poate fi modificată decât cu cel puțin un an înaintea scrutinului.