Un nou avertisment al guvernatorului BNR: Spațiul de relaxare va dispărea la sfârșitul anului

„În iulie 2010 am avut o creștere a cotei medii de TVA de la 17,5% la 22%, s-a redus substanțial, zic eu, la 20,6% când s-a redus cota de TVA la pâine în septembrie 2013, apoi la 16% în iunie anul acesta, când s-a extins la alimente. Este cea mai mică din ultimii 15 ani, s-a dus sub cota medie dinainte de iunie 2010, iar impactul s-a văzut și pe prețuri. Relaxarea fiscală de proporții de anul trecut și din iunie 2015 a schimbat total traiectoria a ceea ce numim PIB potențial. Această relaxare fiscală (…) face ca spațiul de relaxare să se îngusteze extrem de rapid și să dispară spre sfârșitul acestui an”, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.

El a arătat că deviația PIB este încă negativă în prezent, ceea ce înseamnă că economia mai are potențial de creștere, însă spre finele anului se va trece la exces de cerere.

COMERȚ Shell, BP și TotalEnergies, cele mai mari companii petroliere din Europa, au câștigat miliarde din volatilitatea pieței

19:33

TURISM „Litoralul pentru Toți”, 2026. Tarifele pe stațiuni, de la 2 la 5 stele

19:23

„Cu alte cuvinte, stimularea cererii în plus începând cu toamna acestui an va produce numai fum, se va duce în prețuri inflaționiste sau în deficit de cont curent. Lucrăm cu calcule destul de precise (…) Câmpul de relaxare se îngustează, vrem să relaxăm mai mult, trebuie să mărim potențialul, creșterea econimică nu vine numai din stimulent, este produsă de productivitate și de locuri de muncă. Dacă nu acționezi asupra acestor doi factori, care ei duc la creștere economică, și acționezi numai pe stimulente, se ajunge la punctul de inflexiune și se termină câmpul de relaxare fiscală și, apăsând pe accelerație, nu mai duce la nimic, duce la consum de combustibil mai mare, de consum de resurse și la dezechilibre”, a explicat Isărescu.

El a amintit că obiectivul politic de a recupera pierderea față de perioada pre-criză a fost atins, economia ajungând la PIB-ul de dinaintea crizei, despre care a apreciat că era umflat, supraîncălzit.

Totuși, a atras atenția asupra investițiilor, care au scăzut cu 45%, reprezentând o problemă mare care complică deciziile.

„Adică ce stimulăm în continuare pentru a crește PIB-ul, consumul final sau acumularea brută de capital? Vorbim în termeni de echilibru economic, salariul mediu este în creștere foarte mare în termeni economici, se duce spre 10%, creditele de consum sunt în revenire puternică, la comerțul cu amănuntul avem cea mai mare creștere din Europa și încă efectele TVA la alimente nu s-au făcut simțite în totalitate”, a continuat guvernatorul BNR.

El atrage atenția că decizia de politică economică în perioada următoare este foarte complicată, iar problema investițiilor trebuie rezolvată pentru că acestea reprezintă un factor al creșterii productivității și al creșterii durabile economice, „dacă vrem să creștem mai mulți ani”.

Șeful băncii centrale a punctat că indicatorii pieței muncii arată bine în acest moment, însă a atenționat asupra trecerii rapide de la deficit la exces de cerere agregată și asupra creșterii de salarii anunțate de Guvern.

„Din experiență, știu când se dă drumul la zăgaz cât de greu se mai pot opri aceste cereri salariale. Avem o buclă mare de probleme căreia România trebuie să le facă față în viitor. (..) Avem deja, în ciuda indicatorilor buni, din punct de vedere macroeconomic, o accentuare a decorelării dintre evoluția salariilor și cea a productivității muncii, care se va accentua și se va duce undeva, nu poți s-o absorbi. Se va duce fie în prețuri, se duce deja în cele nealimentare, în deficitul de cont curent probabil, care este mic acum, dar să nu ne bucurăm prea tare, sau se va duce într-un nou ciclu de îndatorare, ca să încercăm să rezolvăm problemele”, a menționat Isărescu.

El s-a referit și la factorii care frânează creșterea productivității muncii, respectiv că piață forței de muncă nu oferă suficient personal calificat, cu excepția câtorva industrii, precum IT&C, auto, industria alimentară, hoteluri și restaurante, industria ușoară și metalurgie.

„De aceea ne trebuie reforme structurale. (…) În afară de aceste industrii, în rest nu oferă suficient personal calificat. Universitățile produc un număr mare de manageri, să vedem pe cine vor conduce acești manageri”, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul a reiterat ideea că opiniile FMI și ale Comisiei Europene sunt întemeiate în privința relaxării fiscale pe care Guvernul vrea s-o implementeze prin Codul Fiscal, spunând că trebuie rezolvate întâi aceste probleme, întrucât „nu ne ocupăm de lucrurile care pot să ducă la creșterea economică”.

„Să rezolvăm problema de productivitate, de locuri de muncă în anumite sectoare unde s-au creat mari dezechilibre, unde nu se găsesc oameni să lucreze. Cel mai ușor este să reduci impozitele (…) nu cred că facem bine dacă nu ținem cont de problemele reale ale economiei”, a adăugat Isărescu.

El a mai atras atenția asupra impactului reducerii TVA la alimente, care reprezintă oricum „un șoc” și ar putea ascunde în spate anumite dezechilibre.

Totodată, a atenționat asupra accelerării ritmului de creștere a creditului acordat populației, în condițiile diminuării semnificative a costurilor de finanțare, arătând că orice creștere mare, orice „viteză” de peste 10% trebuie să tragă semnale de alarmă, nu să îmbete cu apă rece.