Marko Bela, despre scandalul diplomatic româno-ungar pe tema Ținutului Secuiesc: „Tensiunile amintesc de anii 90. Mi se pare că ambasadorul Ungariei nu a spus nimic ieșit din comun”

Senatorul Marko Bela susține că scandalul diplomatic îi amintește de anii 90, deși ne aflăm în 2015 când ar trebui să existe un dialog firesc pe orice temă.

„Nici România, nici Ungaria nu au în acest moment interesul unor controverse sau interesul unor tensiuni între cele două țări. Trăim într-o perioadă când în acest spațiu al Europei, de fapt în întreaga Europă ar fi nevoie de o colaborare foarte strânsă tocmai pe problema etnică. Am văzut foarte bine ce se întâmplă în Ucraina, pe de altă parte care este situația cu imigranții peste tot. Într-o astfel de perioadă nu avem nevoie să creăm în mod artificial astfel de situații conflictuale. Nici Ministerul de Externe al României nu are dreptate când respinge orice opinie privind situația maghiarilor din România”, a declarat la RFI Marko Bela.

Ambasadorul Ungariei la București a afirmat într-un interviu pentru Romania Liberă că și alte state au acceptat „diferite formule ale autonomiei pe criterii etnice”. Oficialul ungar a criticat faptul că România nu asigură drepturile lingvistice pentru minoritatea maghiară în administrație, că este blocat procesul de restituire a proprietăților și că nu s-a rezolvat problema de la UMF Târgu Mureș.

REACȚIE Kelemen Hunor, după ce a discutat cu premierul desemnat, Luca Niculescu: „Avem încredere că va reuși să formeze o majoritate”

16:39

FLASH NEWS Marco Rubio îndeamnă Rusia să ofere mai multe informații despre alerta epidemiologică de ciumă din Rusia

16:38

Întrebat despre problema autonomiei, Marko Bela a răspuns că a fost cândva un subiect delicat, dar nu ar trebui să mai fie în prezent.

„De ce nu am discuta despre problema autonomiei? Am citit și eu interviul ambasadorului Ungariei și mie mi s-a părut că nu a spus nimic ieșit din comun”, a spus Marko Bela la RFI.

Pentru declarațiile sale, ministrul ungar a fost chemat să dea explicații la Ministerul de Externe român, dar în locul său a ajuns însărcinatul cu afaceri. MAE a precizat că aceste afirmații ale diplomatului ungar reprezintă o „imixtiune în afacerile interne ale României”. De asemenea, MAE a subliniat că oficialul ungar a arătat o „lipsă de deferență la adresa premierului român”.

„Nu doresc să cad în capcana provocărilor de la Budapesta, dar Guvernul României nu poate tolera la nesfârșit derapajele inacceptabile ale ambasadorului Ungariei la București sau ale altor oficiali maghiari care ne vizitează țara”, a fost reacția premierului Victor Ponta, postată pe contul său de Facebook.

Nagy Károly Zoltán, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Ungariei la București, a fost convocat luni la Ministerul Afacerilor Externe, în urma unor declarații de presă făcute de ambasadorul maghiar Zákonyi Botond pe tema relațiilor bilaterale româno-ungare.

MAE și-a exprimat dezacordul puternic față de conținutul declarațiilor făcute de ambasadorul Zákonyi Botond cu privire la ansamblul relațiilor bilaterale româno-ungare, într-un interviu acordat cotidianului România Liberă.

Potrivit unui comunicat de presă emis de MAE, partea română a atras atenția că declarațiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României.

„Partea română a atras atenția că declarațiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României. A evidențiat că autonomia pe criteriul etnic contravine cadrului constituțional român în vigoare, iar drepturile colective nu fac parte din standardele europene în materie de minorități, fiind de altfel excluse conceptual din planul relației bilaterale prin Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară, semnat la Timișoara, la 16 septembrie 1996 (Tratatul politic de bază)”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe mai precizează că declarațile ambasadorului „demonstrează, odată în plus, faptul ca partea ungară nu este încă pregătită să respecte cadrul general al relației bilaterale și fundamentele politico-juridice ale acesteia, și anume Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate, semnat în 1996, și Declarația de Parteneriat Strategic, semnată în 2002. Partea română a reiterat apelul ferm ca această relație bilaterală să fie tratată cu maximă responsabilitate, în virtutea principiului bunei vecinătăți și a statutului comun de state membre UE și NATO”.

Potrivit sursei citate, „MAE a subliniat caracterul complet inadecvat al declarațiilor din perspectiva raportării la mandatul de reprezentare al ambasadorului unui stat în statul de reședință, mai ales în ceea ce privește aprecierile inacceptabile și lipsite de deferență la adresa prim-ministrului României”. În interviu, ambasadorul Zákonyi Botond a declarat că este o problemă felul în care premierul Victor Ponta și-a construit imaginea prin opoziție cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.