Cum a devenit Finlanda, unul dintre criticii aspri ai Greciei, o verigă slabă a zonei euro

Economia Finlandei, cel mai nordic membru al zonei euro, înregistrează una dintre cele mai slabe performanțe din regiune, parțial pentru că nu reușește să construiască o piață a muncii competitivă, iar investitorii încep să evite o țară care a creat companii precum Nokia și UPM-Ky.

Cererea pentru o emisiune de obligațiuni guvernamentale finlandeze pe termen de 10 ani, în valoare de 3 miliarde de euro, din luna august, a fost dezamăgitoare, potrivit Nordea Bank.

Economia Finlandei este pe cale să se contracte în 2015 petru al patrulea an consecutiv, potrivit estimărilor Guvernului, care l-au determinat pe Jan von Gerich, analist la Nordea, să scrie săptămâna trecută „Dumnezeule, au omorât toată creșterea!”.

VIDEO Navi Pillay, laureata Nobel pentru Pace, a glumit pe seama lui Trump după ce a aflat că a câștigat premiul

14:55

POLITICĂ Alexandru Rogobete face apel la dialog între PSD, PNL și UDMR: „România nu mai are nevoie de orgolii politice”

14:37

„Faptul că performanțele economice ale Finlandei vor rămâne unele dintre cele mai scăzute din zona euro va afecta treptat obligațiunile țării mai mult decât până acum. Perspectiva obligațiunilor finlandeze nu este pozitivă”, consideră von Gerich.

Finlanda a fost văzută ca un plasament sigur în perioada de vârf a crizei datoriilor din zona euro, iar aproximativ 90% dintre obligațiuni sunt deținute de investitorii străini.

Premierul Juha Sipila a fost un susținător ferm al politicii de austeritate promovată de Germania, de la venirea sa la putere în luna aprilie, în timp ce Grecia era blocată în negocierile cu creditorii internaționali pentru noul program de salvare.

Sipila reduce cheltuielile și majorează taxele pentru a evita creșterea exagerată a datoriei publice, chiar dacă sectoare economice importante, precum producția de hârtie și cea a electronicelor de consum au probleme. În acest timp, cererea pentru exporturile țării scade pe fondul recesiunii din Rusia.

Guvernul a anunțat în august că economia finlandeză se va contracta în 2015, în timp ce Comisia Europeană estimează că numai economia Ciprului va înregistra performanțe mai slabe în acest an.

O parte din problemele economice ale Finlandei sunt provocate de costul ridicat al forței de muncă. Costul orei de muncă din Finlanda este cu 20% peste media Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. În primul trimestru, aceste costuri au urcat cu 0,7%, de peste două ori mai mult față de ritmul din zona euro, conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Sipila vrea reducerea costurilor cu forța de muncă cu 5% până în 2019, dar discuțiile cu sindicatele au eșuat luna trecută, din cauza opoziției acestora față de creșterea numărului orelor de muncă, fără majorarea corespunzătoare a salariilor.

Premierul a anunțat marți că două sărbători religioase vor deveni zile normale de lucru, în cadrul reformelor.