Valls anunță că Franța nu va primi mai mult de 30.000 de azilanți. Care era cota obligatorie stabilită de CE

„Comisia Europeană a propus (să fie create) centre de primire pentru 160.000 de solicitanți de azil. Franța (…) a propus să primească 30.000. Nu va primi mai mulți”, a subliniat șeful Guvernului francez.

Potrivit planului CE adoptat marți de miniștrii de Interne într-o reuniune de urgență la Bruxelles, Germania și Franța urmează să accepte cele mai multe persoane – 31.443 și, respectiv, 24.031. Spania, Polonia și Olanda sunt următoarele – cu 14.931, 9.287 și, respectiv, 7.214 de azilanți, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are ca criterii populația, economia, șomajul și acceptarea în trecut a unor refugiați de către statele membre. România urmează să găzduiască 6.351 de azilanți.

Liderii Uniunii Europene, afectate de o criză a migrației fără precedent și disensiuni puternice în abordarea ei, au ajuns joi la un acord prin care să consolideze controalele la frontieră pentru a ușura afluxul și să trimită un miliard de euro agențiilor ONU care ajută refugiații în O. Mijlociu.

CONTROVERSĂ Donald Trump depune plângere împotriva Fiscului și cere daune de 10 miliarde de dolari. Care sunt motivele invocate de președintele SUA

14:55

REACȚIE Traian Băsescu l-a luat la țintă pe Volodomir Zelenski: „A intrat în politică ca actor de comedie și va ieși ca actor de tragedie”

14:55

Ajutoare suplimentare urmează să fie acordate vecinilor Siriei, unde milioane de persoane s-au refugiat de la începutul conflictului. Liderii UE au convenit, de asemenea, să consolideze frontierele externe ale Uniunii.

Aproximativ jumătate de milion de migranți au sosit în Europa anul acesta, scoțând la iveală disensiuni adânci în interiorul UE.

Liderii europeni au convenit să fie create centre speciale în țările din prima linie a crizei în vederea primirii nou-veniților.

Un nou summit a fost programat să aibă loc în octombrie, iar Tusk și președintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker urmează să-l primească pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan pe 5 octombrie.

Summitul de joi a dat Greciei și Italiei termen ca până în noiembrie să doteze cu personal centrele speciale în care nou-sosiții să fie înregistrați și amprentați, să înceapă procesul de distribuire a sirienilor și altora susceptibili să primească statut de refugiați către celelalte state UE și să-i deporteze pe imigranții economici.

Deportarea este o cerință a Germaniei și Franței, dar și a unor foste țări comuniste ca Ungaria, Cehia și Slovacia, care au luptat să nu fie obligate să accepte cote de refugiați, o opoziție respinsă marți printr-o rară procedură de vot asupra unei probleme atât de sensibile în cadrul reuniunii miniștrilor de Interne din UE.

Însă acordurile nu pot face prea multe pentru a calma haosul și tensiunile care au izbucnit între foste republici iugoslave inamice precum Serbia și Croația sau să încetinească afluxul din Turcia către Grecia.

Colectiv, liderii de la nivel național au fost mustrați de către Comisia Eeuropeană, care a demarat proceduri de infringement împotriva a 19 state europene pentru încălcarea legislației cu privire la azil. Comisia le-a cerut, tot miercuri, să inverseze tăierile finanțărilor destinate Programului Alimentar Mondial.

Președintele CE Jean-Claude Juncker a anunțat că, per ansamblu, UE a dublat fondurile destinate gestionării crizei migrației, la un total de 9,5 miliarde de euro.