Ce secret ascunde ADN-ul unui bărbat îngropat acum 4.500 de ani într-o peșteră din Etiopia

Bărbatul, supranumit „Mota”, a devenit primul african din Antichitate al cărui genom a fost secvențiat, dezvăluindu-și astfel întregul profil genetic, au anunțat oamenii de știință, joi. Până la acest studiu, eforturile de secvențiere a genomului oamenilor din timpuri străvechi s-au concentrat pe ADN-ul extras din rămășițe umane descoperite în regiuni mai reci și mai uscate, care au tendința de a conserva mai bine codul genetic.

Peștera, situată la o altitudine de 1.963 de metri deasupra nivelului mării, în regiunea muntoasă Gamo din Etiopia, a fost descoperită în 2011, a dezvăluit Andrea Manica, profesor de genetică la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.

CONTROVERSĂ Trump spune că „ia în serios în considerare” transformarea Venezuelei în cel de-al 51-lea stat al SUA

20:41

ACUZAȚII Revolta unui liberal: „Pro-europenii sunt adevărații partizani ai intrării României în sfera de influență a Rusiei”

20:18

În acea peșteră, cercetătorii au găsit scheletul unui bărbat adult, care ar fi putut fi înfășurat într-o bucată de pânză în momentul înhumării, alături de unelte din piatră. „Mota” a trăit într-o comunitate de vânători-culegători, a precizat Matthew Curtis, profesor la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) și Ventura College.

ADN-ul a fost extras din osul petros, o regiune densă din craniu, excelentă în conservarea ADN-ului în cazul mostrelor osoase străvechi, a explicat Eppie Jones, profesor de genetică la Trinity College din Dublin.

„Mota” avea o piele de culoare închisă, ochi căprui și prezenta mai multe adaptări genetice pentru traiul la altitudini mari.

„«Mota» este foarte asemănător din punct de vedere genetic cu actualii locuitori din regiunile muntoase din Etiopia și din estul Africii”, a spus Andrea Manica.

El nu prezintă urmele unei ascendențe eurasiatice, permițându-le astfel cercetătorilor să îi folosească genomul pentru a înțelege mai bine componenta genetică eurasiatică prezentă în ADN-ul africanilor moderni. Cu ajutorul genomului lui «Mota», savanții au descoperit că o migrație de proporții din Vestul Africii spre Africa a avut loc în urmă cu 3.500 – 4.000 de ani, a explicat Marcos Gallego Llorente, profesor de genetică la Universitatea Cambridge.

Acea migrație antică din Orientul Apropiat și Cornul Abundenței, regiuni care corespund actualelor teritorii ocupate de Irak, Turcia, Iran și Siria, au remodelat harta genetică a continentului african.

Comparând acel genom străvechi cu ADN-ul prelevat de la africani moderni, cercetătorii au arătat că localnicii care trăiesc în zilele noastre în Africa de Est au 45% origini eurasiatice, provenind din acea migrație, și că populațiile din toate colțurile Africii au cel puțin 6% din genom ce provine din migrația eurasiatică.

Eurasiaticii din Antichitate erau strâns înrudiți cu oamenii care au introdus agricultura în Europa în urmă cu 8.000 de ani, a precizat Gallego Llorente. Agricultura era deja practicată în Cornul Africii atunci când au ajuns acolo, dar acei oameni au adus în regiune noi culturi și noi specii de animale.

Studiul a fost publicat în revista Science.