Traian Băsescu nu va fi cercetat pentru faptele reclamate de Ciochină și Ghișe

„În baza art. 341 alin. 6 lit.a Cpp, respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul Ciochină Ion împotriva ordonanței nr. 253/D/P/2012 din data de 09.01.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală. În baza art. 275 alin. 2 Cpp, obligă petentul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă”, se arată în decizia Curții de Apel București.

Traian Băsescu a declarat, la Curtea de Apel București, după judecarea cererii de redeschidere a dosarului, că și-a executat mandatul de șef al statului doar în baza deciziilor Curții Constituționale, atât cu privire la alegeri, cât și la referendum.

REACȚIE Metrorex reacționează după criticile primite de la Oana Gheorghiu: „Au fost inserate multe neadevăruri care ne obligă să replicăm”

15:08

BREAKING NEWS DNA a deschis dosar penal în cazul Oana Gheorghiu, dezvăluit de Gândul

15:02

Fostul președintele a spus că, din punctul său de vedere, nu a uzurpat calități oficiale și nici nu a încălcat vreo decizie a Parlamentului, așa cum îl acuză Ion Ciochină și Ioan Ghișe, în condițiile în care, potrivit legislației, nu Parlamentul decide când o persoană poate să exercite un mandat de președinte.

„Se întâmplă lucruri ce nu au nimic în comun cu Constituția României și cu legea, este o reclamație depusă inițial de domnul Ghișe și de domnul Ciochină pentru uzurpare de calități oficiale și încălcarea Constituției. Eu am exercitat funcția de președinte al României numai în baza deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, domnul reclamă că nu am respectat hotărârea de suspendare a Parlamentului, doar că nu Parlamentul are rol de a stabili când o persoană exercită funcția de președinte al României. Dacă vă aduceți aminte, după alegeri, Curtea Constituțională validează alegerile, iar după referendum, Curtea Constituțională validează sau invalidează referendumul. Referendumul din vara lui 2012 a fost invalidat prin decizia Curții Constituționale și precizarea expresă de reluare a activității de către președinte”, a mai spus Traian Băsescu.

Întrebat cum comentează plângerea de la Curtea de Apel București a lui Ion Ciochină, fostul președinte a spus: „Asta-i viața, democrația”.

Inițial, dosarul a fost deschis de procurori în urma unei plângeri formulate de Ion Ciochină și de Ioan Ghișe, care l-au acuzat pe fostul președinte că, după referendumul din 2012, și-a reluat ilegal mandatul. În urma cercetării faptelor reclamate de cei doi, procurorii DIICOT au dispus, în ianuarie, neînceperea urmăririi penale.

Decizia a fost contestată de Ciochină la instanță, plângerea de neurmărire/ netrimitere în judecată fiind înregistrată în 10 iulie la Curtea de Apel București. Ciochină a cerut judecătorilor să anuleze rezoluția procurorilor și să dispună reînceperea urmăririi penale în acest dosar, pentru uzurpare de calități oficiale.

Curtea Constituțională a adoptat, 2 august 2012, o hotărâre cu privire la referendumul pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu, însă a constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-și exprime opțiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012. Astfel, după publicarea hotărârii, a fost emisă o erată prin care se menționa faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, respectiv peste 18 milioane.

Erata a fost întocmită și semnată atunci de judecătorul Ștefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Judecătorii Curții Constituționale Ion Predescu, Acsinte Gaspar și Tudorel Toader, care au făcut opinie separată la hotărârea de invalidare a referendumului din 29 iulie 2012, și-au argumentat dezacordul prin faptul că decizia a fost luată în baza „eratei” la adoptarea căreia ei nu au fost consultați.
Hotărârea CC de invalidare a referendumului a fost citită atunci în Parlament. La momentul publicării ei în Monitorul Oficial, a încetat interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu și-a reluat atribuțiile constituționale și legale de președinte al României, conform deciziei CC.

Ulterior, Asociația pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale a depus, la Parchetul ICCJ, o plângere penală în cazul mai multor judecători ai CC, și în special la adresa lui August Zegrean și Ștefan Minea, pe care îi acuza de fals în înscrisuri oficiale, abuz în serviciu și comunicare de informații false, legat de modul în care a fost emisă, în 2012, hotărârea de invalidare a rezultatului referendumului privind demiterea fostului președinte Traian Băsescu.

În acest caz a fost deschis un dosar, cunoscut ca „erata”, în care procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție au făcut cercetări și au audiat mai multe persoane, în calitate de martori, printre care și foști sau actuali judecătorii de la Curtea Constituțională. Dosarul fiind redeschis în urma unei sesizări, după ce inițial cauza a fost închisă.