Cum motivează Cioloș alegerea Cristinei Guseth la Ministerul Justiției, în ciuda faptului că aceasta nu este jurist

Premierul desemnat Dacian Cioloș a declarat, luni, că a nominalizat-o pe Cristina Guseth la Ministerul Justiției pentru că este un expert care cunoaște foarte bine domeniul, chiar dacă nu este jurist.

„Eu am nominalizat-o pe doamna (Cristina – n.r.) Guseth pentru că, chiar dacă nu e jurist, e un expert care cunoaște foarte bine domeniul și vorbim de un post de ministru, nu de un post de expert în minister”, a declarat Cioloș, la Palatul Parlamentului.

Cioloș a mai spus că în cadrul instituției sunt foarte mulți juriști și că la conducerea ministerului trebuie o persoană care „să cunoască sectorul juridic și care să aibă credibilitate”, având în vedere că problema mare a justiției a fost multă vreme „problema credibilității”.

FLASH NEWS Oana Gheorghiu spune ce o recomandă pentru Ministerul Sănătății: „Știu că nu există miracole”

20:55

VIDEO Péter Magyar, atacat cu ouă în timp ce își prezenta planurile pentru viitorul guvern. Cu câteva zile înainte, fusese stropit cu vin la un festival

20:49

„A câștigat foarte mult în credibilitate justiția din România și cred eu că în fruntea Ministerului Justiției, într-un guvern tehnocrat, cineva care se ocupă de ani mulți de zile de probleme legate de lupta împotriva corupției, cunoscută foarte bine și care cunoaște foarte bine domeniul, cred eu că poate să aducă un plus, inclusiv un plus de credibilitate justiției, așa cum ea este reprezentată de Ministerul Justiției”, a mai spus Cioloș.

Premierul desemnat a mai spus că așteaptă să vadă ce spune Comisia juridică, Cristina Guseth urmând să fie audiată luni seară.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) critică propunerea de numire ca ministru al Justiției a Cristinei Guseth, precizând, într-un comunicat de presă, că este pentru „prima dată în istoria, cel puțin postdecembristă, când este propusă ca ministru al Justiției o persoană care nu are studii juridice”.

„Uniunea Națională a Judecătorilor din România se arată surprinsă față de propunerea de numire ca ministru al Justiției a doamnei Cristina Guseth care nu are niciun fel de studii în domeniul dreptului și nici experiență în sistemul judiciar.(…).Apreciem activitatea doamnei Cristina Guseth în susținerea publică a luptei împotriva corupției, dar Ministerul Justiției este o instituție cu un rol fundamental în statul de drept, iar atribuțiile ministrului Justiției depășesc cu mult problematica legată de anticorupție și comunicare”, se precizează în comunicatul de presă semnat de Dana Gîrbovan, președinte UNJR.

Conform reprezentanțillor UNJR, atribuțiile ministrului Justiției nu se limitează la coordonarea activității parchetelor și numirea procurorilor generali, ci vizează în special elaborarea strategiei programului de guvernare în domeniul Justiției. De asemenea, ministrul elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al Ministerului Justiției, analizează și avizează din punct de vedere al legalității actele normative elaborate de celelalte ministere, urmărește respectarea obligațiilor asumate de România prin convențiile internaționale și a înțelegerilor bilaterale interesând domeniul Justiției, la care România este parte.

„De asemenea, ministrul Justiției asigură relația cu structura juridică a NATO, participând la negocierea documentelor cu caracter normativ ce se elaborează sub egida Alianței Nord-Atlantice; tot el asigură pregătirea exercitării competenței de reprezentare a statului român în fața Curții Europene de Justiție de la Luxemburg. Considerăm ca îndeplinirea funcțiilor ministrului Justiției prin exercitarea tuturor atribuțiilor prevăzute de lege în sarcina sa, din care am enumerat doar o mică parte, presupune ca esențial pentru persoana ministrului pregătirea juridică specifică la cel mai înalt nivel”, se precizează în comunicatul de presă.

În documentul citat se mai arată și că, pe lângă cunoașterea rolului instanțelor judecătorești și al parchetelor într-un stat democratic, este necesar ca ministrul de Justiție să cunoască îndeaproape și să aibă o experiență proprie în aplicarea dispozițiilor legale și a tot ceea ce presupune administrarea Justiției.

„Sistemul de justiție din România se confruntă cu probleme complexe ce depășesc cu mult chestiunile privind procurorii anticorupție sau procedurile de comunicare, precum lipsa infrastructurii logistice și administrative necesare implementării dispozițiilor noilor coduri și aplicării acestora, influențe și presiuni exercitate din exterior și nu numai privind actul de justiție, profunde inechități salariale în condiții egale de muncă, discrepanțe semnificative între volumul de activitate de la o instanță la alta de același grad, pentru a enumera doar câteva. Apreciem, de aceea, ca fiind suprinzătoare și de neînțeles desemnarea într-un Guvern, ce se dorește a fi de tehnocrați, a unei persoane fără studii juridice în fruntea Ministerului Justiției”, se menționează în documentul citat.

Astfel, UNJR pregătește o listă de întrebări pentru comisiile parlamentare care vor audia noul Ministru al Justiției.

„Facem pe această cale un apel mass mediei din România să transmită pe toate canelele audierea noului ministru al Justiției. Chiar dacă numirea în această poziție este una politică, aceasta afectează prin deciziile sale administrarea actui de justiție din România și, prin aceasta, drepturile și libertățile fundamentale ale fiecărui cetățean, viziunea ministrului Justiției asupra misiunii sale fiind așadar un evident interes public”, au precizat reprezentanții UNJR.

Cristina Guseth, propusă de premierul desemnat Dacian Cioloș pentru postul de ministru al Justiției, este de 17 ani director al fundației Freedom House România, ONG cu credibilitate în zona de integritate și politici anticorupție.

Cristina Guseth, în vârstă de 56 de ani, a absolvit în 1983 Facultatea de Electronică și Telecomunicații a Universității Politehnica București, iar după Revoluție a urmat cursuri de comunicare la Emerson College (Atena).

Aceasta a inițiat și coordonat programe de pregătire pentru jurnaliști și manageri de presă și a coordonat programul școlii BBC în România.

Din 1998, este director al Freedom House România, ONG cu credibilitate în zona de integritate și politici anticorupție, recunoscut datorită rapoartelor sale anuale în ceea ce privește „stadiul democrației” în aproape toate țările lumii.

Cristina Guseth a elaborat ghiduri de bune practici, îndeosebi în domeniul achizițiilor publice. Ea a fost inițiatorul și liantul grupului de editori care au fondat Biroul Român de Audit al Tirajelor.

În anul 2007, Freedom House România și fostul ministru al Justiției Monica Macovei erau acuzați de către ministrul de Justiției de la acea vreme, Tudor Chiuariu și de fostul procuror-general adjunct al Parchetului Național Anticorupție (PNA) de presupuse ilegalități comise în legătură cu efectuarea auditului privind Strategia anticorupție.

În septembrie 2007, Adrian Miclescu, fostul adjunct al șefului PNA (actual DNA), actual avocat, susținea că raportul de audit al Freedom House din 2005 a fost realizat de „poeți, filologi, persoane care nu aveau noțiuni de procedură penală și de ceea ce înseamnă circuitul unui dosar”. Miclescu mai declara atunci că auditul a fost făcut la comandă politică și a fost realizat de trei experți ai Freedon House care au dovedit lipsă de profesionalism, „manifestând o evidentă tentă împotriva PNA, fără să cunoască instituția, procedura penală, aspectele tehnice”.

Ministrul Justiției, Tudor Chiuariu, a lansat și el la acea vreme acuzații foarte grave la adresa predecesorului său Monica Macovei și a unor membri ai societății civile în legătură cu modul în care a fost realizat auditul privind Strategia anticorupție, realizat de către Freedom House.

Aceste controverse au culminat cu depunerea de către Ministerul Justiției, în octombrie 2007, a unei plângeri penale la Parchetul instanței supreme împotriva Monicăi Macovei și a auditorilor, iar nouă luni mai târziu unitatea de parchet decidea neînceperea urmăririi penale față de fostul deținător al portofoliului de la Justiție, Monica Macovei, în cazul licitației pentru auditul privind Strategia anticorupție, realizat de către Freedom House, temeiul închiderii cazului fiind acela că „fapta nu există”.