Legea pentru declararea Zilei Brâncuși ca sărbătoare națională a fost promulgată de Iohannis

Legea a fost inițiată de 47 de deputați și senatori PSD, PNL, ALDE și ai minorităților, fiind respinsă de Senat, însă adoptată în unanimitate de Camera Deputaților, ca for decizional. Potrivit expunerii de motive, proiectul vine ca o „reparație morală față de refuzul și umilirea lui Brâncuși de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”.

Legea prevede ca, pe 19 februarie, autoritățile administrației publice locale și centrale pot organiza și sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Data de 19 februarie a fost aleasă întrucât este și ziua nașterii sculptorului român. Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobița, în județul Gorj și a absolvit, în 1902, Școala de bellearte din București. La scurt timp, în 1906, își expune lucrările pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon d’Automne din Paris.

În 1907 este prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări „Poarta Sărutului”, din ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte și „Coloana fără sfârșit” și „Masa Tăcerii”. „Rugăciunea” și „Domnișoara Pogany” se numără printre lucrările celebre ale sculptorului român.

Brâncuși se stabilește la Paris, unde se stinge din viață în martie 1957, lăsând moștenire statului român atelierul său și un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moștenirea lui Brâncuși. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Național de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moștenire statului român prin testament.