Iohannis l-a delegat pe Cioloș să participe la Consiliul European

„În virtutea dispozițiilor art. 80 alin. 1 din Constituția României și conform principiului cooperării loiale dintre autoritățile statului, așa cum acesta a fost interpretat și în jurisprudența Curții Constituționale, Președintele României poate delega în mod expres Prim-ministrului atribuția participării la reuniunile Consiliului European”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Subiectul participării la reuniunile Consiliului European au făcut obiectul mai multor dispute de-a lungul timpului, atât între fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Victor Ponta, cât și între Klaus Iohannis și Victor Ponta.

FLASH NEWS Premieră în Comisia Europeană. Este recunoscută oficial legătura dintre fertilitate și provocările demografice ale Uniunii Europene

12:28

EXCLUSIV VIDEO Raluca Sîmbotin, MSD, la Gândul Health EU Summit: Investițiile în prevenție trebuie privite ca motor de dezvoltare economică, nu ca o cheltuială

12:12

Președintele Iohannis a afirmat, în luna septembrie, răspunzând unei întrebări, că Victor Ponta nu va participa niciodată la Consiliul European. Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat, în conferința de presa susținută înainte de plecarea la Bruxelles, la summit-ul Consiliului European, despre procedura privind reprezentarea României la Consiliul European.

„Primul ministru nu participă și nu va participa. Acest prim-ministru nu va participa niciodată la Consiliul European”, a răspuns Iohannis.

De asemenea, întrebat despre declarațiile premierului Victor Ponta referitoare la reprezentarea României la Consiliul European, potrivit cărora prezența președintelui nu își are rostul deoarece reuniunile sunt destinate premierilor, președintele Iohannis a spus că abordarea lui Ponta a fost „deplasată”.

Între Iohannis și Ponta au fost dispute și pe marginea participării fostului premier la alte reuniuni europene și internaționale, președintele acuzându-l pe prim-ministrul de atunci că nu s-a consultat cu el cu privire la mandatul Guvernului.

În luna octombrie, aproximativ o săptămână înainte de a demisiona, Victor Ponta afirma că cineva trebuie să facă publică poziția României, în condițiile în care „președintele nu face nimic” și tace la Bruxelles ca „surda în horă”. „Problema e nu ce spune domnul Iohannis, problema e că nu face nimic. Dumneavostră știți ce a făcut dânsul la Bruxelles? Restul colegilor prim-miniștri îmi spun, de fiecare dată, că domnia sa merge la Bruxelles, știți cum zice românul: ca surda-n horă. Merge acolo, tace din gură, se întoarce și tace din gură”, declara Victor Ponta.

Disputele privind reprezentarea României la Consiliul European au fost declanșate în vara lui 2012, în contextul crizei politice declanșate de suspendarea președintelui de atunci Traian Băsescu. Șeful statului a refuzat să-l delege pe premierul Victor Ponta pentru a participa la lucrările Consiliului European, iar șeful Executivului a sesizat Curtea Constituțională cu privirea la reprezentarea României la CE.

În sesizarea formulată de premierul Ponta se solicită să fie constatată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și președinte, să se constate că acest conflict este generat de acțiunile concrete ale președintelui prin care își „arogă atribuții și competențe” care, potrivit Constituției, aparțin Guvernului și să stabilească faptul că președintele trebuia să-i delege prim-ministrului atribuția de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie 2014.

Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate, că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Președinție, referitor la reprezentarea României la Consiliul European din iunie. Mai mult, CC a stabilit că președintele este cel care reprezintă România la Consiliul European, având în vedere că, în calitatea sa de șef de stat, potrivit Constituției, reprezintă statul în relațiile de politică externă. CC a mai stabilit că președintele poate delega aceste atribuții.