„Greii” din UE sperie Ungaria cu eliminarea din Schengen. Reacție dură a lui Viktor Orban

Viktor Orban a declarat pentru postul public de radio Kossuth că mai multe state membre ale Uniunii Europene – în principal cele fondatoare – au dorit să se separe de țările central și est-europene, de unde imigranții pătrund în bloc.

„Orice fel de mișcare care ar priva cetățenii ungari de posibilitatea unei libere circulații ar fi complet inacceptabilă din punctul de vedere al Ungariei, din moment ce suntem singurul membru al spațiului Schengen care îl protejează cu adevărat…” a spus el.

Acesta a remarcat faptul că țările din Grupul Vișegrad (Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia) au convenit în Praga joi, să colaboreze pentru a-și proteja propriile libertăți, și pentru acest motiv au fondat cercul „Prietenii Schengen”.

POLITICĂ Băcanu desființează lovitura de stat a lui Călin Georgescu: „Douăzeci de inși, cu două mașini, veneau spre București chipurile să dea jos guvernul”

14:35

FLASH NEWS RA-APPS, obligată să publice lista imobilelor din dotare cât și numele celor care le dețin

14:33

În ceea ce privește decizia Ungariei de a da în judecată Comisia Europeană pentru decizia de a distribui refugiații pe baza cotelor obligatorii, premierul a spus că mișcarea nu este simbolică, dar este substanțială. În instanță „vrem să anulăm” decizia privind cotele, pe care Ungaria le consideră contrare legislației UE, a spus el. „Bruxelles-ul nu ne poate spune cu cine să trăim”, a adăugat Orban.

Actorii politici din lume trebuie să colaboreze pentru a se asigura că oricine își părăsește țara se întoarce acolo, a spus el. De aceea, este important să se rezolve situația din Siria, astfel încât orice persoană care provine de acolo să se poată întoarce. „Trebuie să începem să reconstruim lumea”, a spus el.

Orban a insistat că acordul pe care UE l-a încheiat cu Turcia este în mod logic, greșit. În timp ce Ungaria susține acordul cu Turcia, susține că această capacitate a Europei de a-și proteja granițele ar trebui să fie o condiție prealabilă de importanță vitală. „Nu putem cerși securitate”, a spus el. În același timp, nu ar fi înțelept ca Ungaria să se opună pactului UE-Turcia, a adăugat el.

Vorbind despre o inițiativă a cetățenilor europeni de a aplica Articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene împotriva Ungariei, Orban a spus că acest lucru înseamnă „răzbunare” ca urmare a politicii țării sale privind fenomenul de „migrație în masă”.

„Sunt lideri, cercuri de afaceri, activiști pentru drepturile omului care sunt supărați pe unguri că se opun ideologiilor lor și că demonstrează că este cu adevărat posibil să își protejeze continentul într-o manieră democratică și luând în considerare dorința europenilor”, a spus el, adăugând că Ungaria se va apăra de acest act de răzbunare care a fost organizat de fundații și activiști susținuți de miliardarul american de origine maghiară George Soros și de birocrați europeni din Bruxelles, precum și de lideri europeni liberali de stânga, care sunt de părere că „națiunile sunt rele”. Punctul de vedere al Ungariei este că „fără națiuni nu există Europa”.

Premierul a susținut că apare un decalaj între cetățenii europeni și dorința liderilor, ceea ce reprezintă o problemă pentru democrație. „Nu poți acționa împotriva poporului”, a spus el. În loc de o eră liberală, ar trebui să existe una democratică în Europa, a adăugat el.

Premierii celor patru state membre ale Grupului Vișegrad – Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia – au lansat joi inițiativa intitulată „Prietenii Schengen”, o realizare-cheie a integrării lor europene postcomuniste, repingând ideea modificării actualului Spațiu Schengen. „Respingem solicitările privind reformarea Schengen. Obiectul trebuie să fie interesul comun pentru securizarea frontierelor externe și menținerea Schengen”, a declarat premierul Cehiei, Bohuslav Sobotka. „Respingem tentativele de creare a unei zone mini-Schengen în cadrul Uniunii Europene”, a spus el.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, afirma recent că viitorul Schengen depinde de disponibilitățile statelor UE de a participa la o schemă permanentă de distribuire a refugiaților pe baza cotelor obligatorii. „Distribuirea refugiaților în funcție de performanțele economice și de alte condiții, disponibilitatea de a participa la un sistem permanent de repartizare a refugiaților conform cotelor vor determina dacă Spațiul Schengen va rezista pe termen lung”, sublinia liderul de la Berlin.

Țările europene care nu protejează eficient frontierele și nu acceptă cote de refugiați ar putea rămâne în afara unei zone „mini-Schengen”, avertiza săptămâna trecută Jeroen Dijsselbloem, ministrul olandez al Finanțelor și liderul Eurogrup. „Există câteva țări care poartă cele mai mari poveri în criza refugiaților, acceptând cei mai mulți extracomunitari”, a declarat Jeroen Dijsselbloem, menționând Suedia, Germania, Austria, Belgia și Olanda. „Alte țări spun: nu este problema noastră; este a voastră. Succes!”, a transmis Dijsselbloem. „Pentru menținerea Spațiului Schengen, trebuie protejate frontierele. Dacă nu reușim să protejăm frontierele externe ale UE sau ale actualului Spațiu Schengen, atunci am putea-o face într-o zonă mini-Schengen”, a sugerat șeful Eurogrup.