România are astăzi un PIB total de 150 de miliarde de euro, de 3,5 ori mai mare față de cel din 1989. Cu 7.000 de euro per capita, suntem însă pe penultimul loc din Uniunea Europeană, în fața Bulgariei. Deosebirea principală a economiei de astăzi față de cea din 1990 este că 96% din cifra de afaceri a firmelor este desfășurată de capital privat românesc sau al multi­naționalelor, doar 4% rămânând sub controlul statului român.

Privatizările și destructurarea sistemului de companii de stat au condus la un proces de dezangajare în anii ”90, care nu a mai fost refăcut în ultimii 15 ani prin investiții străine sau autohtone private. Astfel, numărul de salariați a scăzut de la 8,2 milioane în 1990 la 4,5 milioane astăzi, în timp ce numărul de pensionari a crescut de la 3,7 milioane în 1990 la 5,2 milioane în prezent.

EXCLUSIV Următoarele trei nopți sunt decisive pentru furnizarea căldurii în București. Temperaturile medii „legale” vor fi la limită. Peste 1.000 de blocuri, fără apă caldă

05:30

EXCLUSIV Nepotul lui Sorinel Puștiu și „călăul” lui Beinur s-au încăierat cu membrii clanului Pian. Temuții interlopi au scos cuțitele

05:00

În ceea ce privește educația populației, datele arată că a crescut de 3,6 ori numărul licențiaților, în timp ce numărul absolvenților de școli pro­fesionale – cei mai vânați candidați de pe piața muncii astăzi – a scăzut de zece ori.

Deși a crescut numărul populației cu studii superioare, cu 13% din locuitori absolvenți de facultate România se află departe de alte state europene, având în vedere că, în medie, în statele UE 24% din locuitori au studii superioare.

Surprinzător, consumul de carne e în scădere

În timp ce în anii 1990 un român consuma anual 56,9 kilograme de carne și produse din carne în echivalent, în anul 2013 el consumă cu 4% mai puțin, adică 54,4 kilograme anual, arată datele Institutului Național de Statistică.

În această cateogorie se evidențiază însă modificări ale consumului pe anumite tipuri de carne.

De exemplu, consumul de carne de vită s-a înjumătățit, reducându-se de la 10,9 kilograme/locuitor în 1990 la 5,1 kilograme în 2013. Pe de altă parte, consumul de carne de porc a înregistrat o creștere de 16%, de la 25,1 kilograme la 29,1 pentru un locuitor, conform celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

„Ar fi trebuit să crească consumul de carne de vită, pentru că se consumă mai multă în alimentația publică. Dar nu avem un consum mai mare de carne de vită pentru că nu avem o carne de vită de calitate. Iar în România nu este un obicei serios de a consuma vită, românul consumă mai mult porc”, spune Ioan Popa, directorul general al Transavia, unul dintre cele mai importante businessuri din industria alimentară, cu afaceri de peste 100 mil. euro anul trecut.

„În mezeluri se găsește carne roșie, iar vita este mai scumpă, de aceea se găsește mai multă carne de porc”, adaugă Ioan Popa.

Referitor la consumul de carne de pasăre, acesta nu a suferit mari modificări în ultimele două decenii, crescând cu 1%, din cauza majorării TVA-ului în 2010 și apoi a reducerii acestuia în vara anului 2015.  

„Din 2009 am avut o ușoară stagnare la consumul de carne de pui, care se simte odată cu scăderea TVA”, explică di­rectorul general al Transavia.

O diferență majoră față de anul 1990 se evidențiază la consumul de unt (100% grăsimi), an în care un român consuma anual 1,6 kg, în timp ce în 2013 a ajuns să consume aproape de trei ori mai puțin, adică 0,5 kg.

Dacă untul este consumat în cantități de trei ori mai mici, în mod surprinzător, consumul de  margarină aproape s-a triplat în 2013, față de anul 1990: 3 kilograme/locuitor, față de 1,3 kilograme/locuitor anual.

Dublări ale consumului se înregistrează la bere, de la 43,5 litri per capita în 1990 la 86,8 litri în 2013, la pepeni de la 12,3 ki­lograme/locuitor anual în 1990 la 25,4 kilograme/locuitor anual în 2013.

Și consumul de varză s-a dublat, românii consumau 22 de kilograme/locuitor în 1990,  ajungând în 2013 să consume 44,7 de kilo­grame/locuitor.

 A scăzut de zece ori numărul absolvenților de școli profesionale

Lipsa absolvenților de școli profesionale a devenit în ultimii ani „tumoarea” pieței muncii din provincie, având în vedere că multe companii, în special din industrie, caută candidați care să cunoască o meserie. Sculer-matrițerii, electricienii, sudorii și chiar operatorii de producție sunt pozițiile pentru care companiile fac în prezent angajări în toată țara, însă scăderea numărului de absolvenți de școli profesionale, alături de migrația externă a muncitorilor, a îngreunat semnificativ activitatea de recrutare a companiilor care se extind.

Numărul de salariați s-a înjumătățit

În 1990 România avea peste 8 milioane de salariați, însă numărul acestora a scăzut constant odată cu restructurările făcute de companiile de stat care au fost privatizate. În plus, anii de criză economică și-au pus amprenta și asupra efectivelor de personal, astfel că, în 2011, România a ajuns la un record negativ de 4,3 milioane de salariați (numărul mediu pe întreg anul; însă în ianuarie 2011 numărul de salariați ajunsese la 4 milioane).

CITEȘTE CONTINUAREA ÎN ZF