Rusia impune noi sancțiuni Ucrainei. Ce se va întâmpla de la 1 ianuarie

Moscova urmează să aplice noi tarife exporturilor ucrainene – de la 1 ianuarie, când intră în vigoare Acordul.

Rusia a anunțat anterior că impune un embargo asupra alimentelor ucrainene – tot de la 1 ianuarie -, deoarece Ucraina a introdus pe o listă de sancțiuni numele a numeroase bănci rusești, firme din domeniul Apărării și companii aeriene, în concordanță cu sancțiunile impuse Rusiei de către UE.

Anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea, în martie 2014, a determinat Bruxellesul să impună o sancțiuni ample Moscovei.

Uniunea a decis să prelungească aceste sancțiuni pentru o perioadă de șase luni – până la jumătatea lui 2016 -, deoarece prevederile Acordurilor de pace de la Minsk, care vizează soluționarea conflictului din estul Ucrainei, nu vor fi aduse la îndeplinire până la sfârșitul acestei luni, așa cum s-a stabilit.

ARMATĂ Ministrul Apărării, Radu Miruţă, dă asigurări că salariile militarilor nu vor scădea: „Am cerut pentru anul viitor o creştere a bugetului MApN”

00:09

FLASH NEWS Medvedev îl amenință pe Zelenski după ce Kievul ar fi încercat să-l ucidă pe Putin: „Va trebui să se ascundă pentru tot restul vieții lui”

23:53

Bruxellesul a impus aceste sancțiuni după ce separatiști proruși au preluat controlul asupra unei părți importante a părții de est Ucrainei și și-au declarat independența față de Kiev, în 2014. Moscova a trimis armament greu și trupe să-i ajute, acuză Occidentul – ceea ce rușii dezmint.

Statele Unite și unele state occidentale au impus, la rândul lor, sancțiuni Rusiei, care a ripostat impunând embargouri în special alimentelor și băuturilor provenind din Occident.

Separat, Guvernul rus a anunțat luni că va da în judecată Kievul pentru nerambursarea unui împrumut în valoare de trei miliarde de dolari.

Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a declarat că Moscova a refuzat să restructureze datoria, spre deosebire de alți creditori, care au făcut acest lucru.

El a catalogat această datorie – contractată în decembrie 2013 – drept o „mită politică” dată de Moscova fostului președinte prorus Viktor Ianukovici, care era vizat de proteste de stradă masive la vremea respectivă. Ianukovici a fugit în Rusia în februarie 2014.

– Relații mai apropiate cu UE

Moscova afirmă că zona de liber-schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) riscă să transforme Ucraina într-o cale de acces ilicită a exporturilor ieftine UE către Rusia. Astfel că a decis să anuleze condițiile preferențiale acordate exportatorilor ucraineni.

Rușii susțin că au încercat și nu au reușit să ajungă „pașnic și reciproc avantajos” la un acord asupra acestei probleme.

„Ucraina și UE nu sunt pregătite să semneze un acord constrângător din punct de vedere juridic care să țină cont de interesele Rusiei”, a declarat premierul rus Vladimir Medvedev.

Ulterior, Comisia Europeană (CE) a atribuit Moscovei eșecul negocierilor asupra DCFTA. Un nou acord constrângător din punct de vedere juridic ar „redeschide” DCFTA, a subliniat CE, însă „DCFTA nu poate fi amendat – nici direct, nici indirect”.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a aprobat, în septembrie, sancțiuni vizând 388 de cetățeni ruși și 105 firme și organizații ruse.

Nivelul exporturilor ucrainene către UE a crescut de la mai puțin de 25% în 2012 la aproape 35% în primele șapte luni ale acestui an, potrivit Financial Times (FT), în timp ce comerțul cu Rusia a scăzut.

Importurile ucrainene de gaze naturale rusești – o problemă spionoasă timp de mulți ani în relațiile ucraineano-ruse – au scăzut, de asemenea, la scrictul necesar. Dependența Ucranei față de gazele naturale rusești a fost redusă prin introducerea unor măsuri de eficiență energetică și diversificarea surselor de aprovizionare.