UE vrea să ajute financiar statele care se confruntă cu sosirea în masă a unor migranți

Comisarul european însărcinat cu Ajutoarele Umanitare Christos Stylianides urmează să propună, la Bruxelles, să se acorde o parte a ajutoarelor umanitare europene țărilor care urmează să primească masiv refugiați și migranți.

Grecia estimează că are nevoie de aproape 500 de milioane de euro pentru a organiza primirea a 100.000 de refugiați și a încerca să gestioneze o situație gravă la frontiera sa cu Macedonia, unde mii de migranți sunt blocați din cauza unor restricții care le-au fost impuse de mai multe state europene.

În „jungla” de la Calais (nord), cea mai mare tabără din Franța, în care locuiesc în principal sirieni, afgani și sudanezi ce așteaptă să poată traversa Canalul Mânecii pentru a ajunge în Anglia, migranții erau recalcitranți față de ideea de a fi mutați în centre de primire de pe teritoriul francez. Mulți își mărturiseau neputința. „Suntem lăsați așa, în frig, iarna”, a declarat unul, nemulțumit.

REPORTAJ „Trăsniți în NATO” ar putea reveni cu Radu Miruță în rol principal: pistoale blocate, fasole cu ciolan și un ministru care se îmbracă de iarnă la 27 de grade Celsius

06:00

EXCLUSIV Trapperul Ian, bănuit că ar fi abuzat mai multe tinere. Cântărețul și-ar fi intimidat victimele cu nume grele ale lumii interlope

05:00

Demolarea adăposturilor improvizate a continuat într-o zonă locuită în principal de sudanezi.

Confruntări au izbucnit luni între migranți și activiști, pe de o parte, și polițiști antirevoltă, pe de altă parte. Situația era tensionată miercuri, după ce marți nu au avut loc violențe.

Pentru a evacua zona vizată, adică aproape două treimi din tabără, „ne vom acorda timpul necesar”, a dat asigurări Vincent Berton, reprezentantul pe plan local al Guvernului, evocând un termen de „trei săptămâni, o lună”. În zona în curs de desființare locuiesc între 800 și 1.000 de migranți – potrivit Guvernului, aproximativ 3.450 de persoane – potrivit asociațiilor.

Justiția le-a cerut autorităților să nu distrugă „locuri de cult” și „locuri de trai” (școli, centre juridice), au subliniat activiștii.

– „Trecere cu pipeta”

În sudul Europei, peste 7.000 de migranți au rămas blocați la postul grec de la Idomeni, după ce mai multe țări au impus restricții, inclusiv Macedonia, în privința numărului de persoane autorizate să pătrundă pe teritoriile lor, un subiect care divizează profund UE.

După o trecere extrem de limitată, „cu pipeta”, duminică, în Macedonia, un grup de 300 de irakieni și sirieni, inclusiv femei și copii, a forțat luni un cordon al poliției elene și a doborât o parte a barierei de sârmă ghimpată. Polițiști macedoneni au ripostat cu gaze lacrimogene.

Comisia Europeană (CE) s-a declarat „foarte îngrijorată” de aceste incidente, însă Macedonia a justificat tirurile de gaze lacrimogene evocând „o tentativă violentă” de pătrundere. Autoritățile de la Skopje au suplimentar trupele atât cu militari, cât și cu polițiști.

Macedonia este prima țară de pe ruta din Balcani, pe care migranții o urmează după ce sosesc pe insulele grecești de pe coastele turce.

Într-o vizită la Madrid, secretarul general al ONU Ban Ki-moon a denunțat din nou, marți seara, restricțiile impuse migranților la frontierele din Blacani, care „nu sunt conforme dreptului internațional sau decenței umane”.

Peste 131.000 de migranți au sosit în Europa, pe Marea Mediterană, de la începutul lui ianuarie, a anunțat Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), un număr mai mare decât cel din primele cinci luni ale lui 2015.

Atena, aflată în prima linie, a cerut ajutor marți. „Nu suntem în măsură să facem față refugiaților care vin”, a avertizat Olga Gerovassili, o purtătoare de cuvânt a Guvernului.

Grecia, o țară în care se află în prezent 23.000 de migranți, preconizează să expulzeze 308 persoane – în principal marocani, algerieni și tunisieni – în cadrul unui „acord de readmisie” încheiat între Atena și Ankara, dintre care a expulzat deja 150 marți.

În Italia, aproximativ 12 asociații au denunțat tratamentul aplicat nou-sosiților în „hotspots”, niște centre de înregistrare înființate la solicitarea Bruxellesului.

La Berlin, aproximativ 2.200 de refugiați și voluntari au asistat, marți seara, la un concert organizat în favoarea lor de către prestigioasa Filarmonică din Berlin.

Într-o încercare de a pune capăt neînțelegerilor între europeni, președintele Consiliului European Donald Tusk a început marți, la Viena, un turneu în Balcani, iar joi și vineri urmează să efectueze o vizită în Turcia, înaintea summitului european programat pe 7 martie la Bruxelles, la care va asista și Ankara.

– Schimbare…

În paralel, surse diplomatice au declarat pentru AFP că nave NATO trimise în Marea Egee împotriva rețelelor de traficanți de migranți între Turcia și Grecia nu a fost încă mobilizată în apele teritoriale turce, deoarece nu a fost autorizată de către Ankara.

Comandantul forțelor NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, a acuzat Moscova și Damascul că „folosesc în mod deliberat” valul de refugiați ca pe o armă, cu scopul de a destabiliza Europa.