Ion Iliescu ar putea deveni academician la 86 de ani

„Academia Oamenilor de Știință din România își reia denumirea sub care a fost constituită și a funcționat în perioada 1935 – 1948 și anume Academia de Științe din România”, se arată în unul din articolele propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România (AOȘR).

Inițiativa depusă la Senat mai prevede abrogarea articolului din actuala lege care prevede că membrii acestui for nu pot purta titlul de academician.

SĂNĂTATE Ploșnițe la Spitalul Bagdasar-Arseni din București. Timp de o lună o secție se închide

13:25

FLASH NEWS USR-iștii sar în apărarea lui Fritz înainte de decizia CCR. Cătălin Drulă: Caracatița sistemului e vizibilă zilele astea în întreaga-i hidoșenie. Ținta nu e doar Dominic Fritz

13:18

Potrivit site-ului instituției, din AOȘR fac parte unii membri ai Academiei Române ca Răzvan Theodororescu, foști și actuali parlamentari ca Ion Iliescu, Teodor Meleșcanu, Valeriu Tabără, dar și nume ca Gheorghe Mencinicopschi, ÎPS Teodosie, ÎPS Nifon, Ion Cristoiu. Senatorul PSD Ecaterina Andronescu este membru titular fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România, fiind totodată și presedintele Secției ”Științe Chimice”. Președintele filialei Iași este deputatul PSD Anghel Stanciu, condamnat definitiv la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.

Propunerea legislativă detaliază atribuțiile pe care le are Academia, printre cele introduse fiind dreptul de a organiza cursuri de calificare profesională sau posibilitatea de a elabora acte normative din domeniul său de activitate.

„Filiala este condusă de un președinte, membru titular al AȘR, remunerat la nivelul funcției de director, ales prin vot de adunarea generală a membrilor filialei. Mandatul președintelui este de 4 ani, putând fi reales. Numărul mandatelor nu este limitat”, mai prevede proiectul de lege.

Președintele, vicepreședinții și secretarul general sunt aleși dintre membrii titulari, cu un mandat de patru ani de Adunarea generală, formată din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare.

Legislația în vigoare prevede că organizarea și funcționarea filialelor teritoriale și ale institutelor/centrelor se stabilesc prin statut.

De asemenea, angajarea, încetarea raporturilor de serviciu și salarizarea personalului de la nivel central și din filialele teritoriale se aprobă de președintele AȘR, la propunerea secretarului general, iar finanțarea pentru Academie provine de la bugetul de stat în totalitate. Veniturile proprii vor fi folosite pentru finanțarea cheltuielilor cu acțiuni și proiecte cu caracter științific și de cercetare.

„Salarizarea personalului AȘR se face în condițiile aplicabile personalului din sectorul bugetar. Având în vedere că instituția este una dintre academiile din România cu rol de importanță națională (…), personalul din aparatul propriu ar trebui să beneficieze de un spor de importanță națională, la fel ca cel aplicat Academiei Române și Institutului Cultural Român”, potrivit expunerii de motive.

Proiectul de lege este susținut de 42 de parlamentari de la toate grupurile politice, cu excepția ALDE, dintre care 27 de parlamentari de la PSD, printre care fostul ministru Mihnea Costoiu. Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a introdus în decembrie un amendament la votul pentru bugetul Ministerului Educației în Comisiile reunite pentru buget prin care Academia Oamenilor de Știință a devenit ordonator de credite.

Amendamentul senatorului PSD Ecaterina Andronescu prevedea ca Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR) să nu mai fie bugetată prin Ministerul Educației, ci să devină ordonator de credite, cu buget propriu de care dispune singură (6,4 milioane de lei în 2016).

Academia Oamenilor de Știință din România a funcționat ca ONG până la apariția Legii nr. 31-2007, când a devenit instituție de interes public. Legea a fost promovată de actualul președinte și vicepreședinte – Vasile Cândea și Ion Basgan, foști parlamentari. Basgan este coautor al cărților ”Francmasoneria. Războaiele fiilor luminii” și ”Enciclopedia Francmasoneriei Universale”.