SRI, dat în judecată pentru interceptări ilegale. Ce daune riscă să plătescă instituția

„Am chemat în judecată statul român, Ministerul Public și SRI ca să îi despăgubească pe clienții mei pentru supravegherea și interceptarea nelegală a convorbirilor telefonice înainte și după începerea anchetei. Am cerut daune materiale și morale în cuantum de 250.000 de lei și publicarea hotărârii pe site-ul instituției, pe prima pagină, în trei cotidiane și trei posturi integral și rezumatul deciziei la trei posturi de televiziune naționale, pe cheltuiala pârâților”, a declarat avocatul Cătălin Georgescu.

Avocatul susține că dosarul în care clienții săi, iranienii Nalini Ziya, Nalini Noori și Hosseini Seyed Mehdi, sunt cercetați pentru infracțiuni de crimă organizată și spălare de bani, le-a prejudiciat acestora imaginea.

MILITAR Un draft de proiect înaintea summitului NATO de la Ankara confirmă un pachet de ajutor militar de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027

22:54

EXTERNE O destinație de vacanță preferată de români ia în calcul taxe de până la 50 de euro pentru turiștii care vizitează orașul o zi

22:33

„Și-au pierdut afacerea, au dat faliment, sunt de zece ani în proces, nu au putut să își deschidă o afacere nouă, sunt linșați mediatic și prezentați ca teroriști. Este un prejudiciu de imagine ireparabil”, a precizat apărătorul celor trei.

În prezent, dosarul celor trei iranieni este în faza la apel, la Curtea de Apel București, însă Cătălin Georgescu susține că va cere ca o altă instanță de același rang să judece cauza. „Intenționăm să cerem strămutarea ca să fie soluționat de altă Curte de Apel pentru că magistrații de la Tribunalul București și Curtea de Apel București sunt responsabili de arestare nelegală a unuia dintre petenți, care a fost confundat cu un alt doctor din dosar. Pe baza acestei confuzii, clientul meu a stat patru luni în arest. Avem și un litigiu la CEDO”, explică avocatul.

Dosarul este cel în care a fost sesizată Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu instituțiile abilitate să pună în aplicare mandatele de supraveghere, sesizare în urma căreia CCR a decis că Serviciul Român de Informații nu poate face interceptări pentru că nu este organ de cercetare penală.