Radovan Karadzic, 40 de ani de închisoare pentru genocidul de la Srebrenița

La peste 20 de ani de la masacrul de la Srebrenița și de la sângeroasa asediere a orașului Sarajevo, Karadzici a fost declarat totodată responsabil „ca individ” de mai multe acuzații de crime comise în timpul Războiului din Bosnia, între care luare de ostatici, asasinate și persecuții.

Judecătorii TPI au respins, în schimb, una dintre cele două acuzații de genocid, în șapte municipalități din Bosnia.

„Camera nu a putut, în baza probelor prezentate, să identifice o intenție de genocid din partea acuzatului”, a spus judecătorul O-Gon Kwon.

„Acuzatul nu poate fi considerat vinovat de genocid potrivit capului de acuzare numărul unu”, a precizat el.

ACTUALITATE Administrația Națională a Penitenciarelor, anunț de ultimă oră după atacul cibernetic

20:50

DEZVĂLUIRI OpenAI dezvăluie că agentul AI care a atacat Hugging Face a lovit alte patru servicii cu o „viteză supraomenească”

20:47

Karadzici, în vârstă de 70 de ani, a fost inculpat în 11 capete de acuzare, între altele pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război comise în timpul conflictului din Bosnia (1992-1995), soldat cu peste 100.000 de morți și deplasarea a 2,2 milioane de persoane.

El este fostul oficial de cel mai înalt rang judecat de către tribunal pentru crime comise în timpul acestui război, după moartea în 2006 a fostului președinte sârb Slobodan Miloșevici, în timpul procesului.

– Manifestație și arestare în fața tribunalului

Numeroase victime, inclusiv foști deținuți în tabere și mame ale victimelor de la Srebrenița, au venit la Haga, dar și numeroși diplomați și jurnaliști din întreaga lume.

Aproximativ o sută de manifestanți s-au adunat în fața instanței. Poliția era prezentă în număr mare, a declarat un ofițer pentru AFP, adăugând că forțele de ordine sunt „extrem de vigilente”, la două zile de la atacurile de la Bruxelles.

O fostă purtătoare de cuvânt a procurorului și fostă jurnalistă Le Monde, Florence Hartmann, a fost arestată joi de către paznicii tribunalului. Ea a fost condamnată pentru ultraj, în 2009 și 2011, după ce a menționat într-o carte două decizii confidențiale ale Curții de Apel de pe lângă TPI, în cadrul procesului lui Slobodan Milosevic.

– „Epurare etnică”

Radovan Karadzici, un fost președinte al entității etnicilor sârbi din Bosnia – Republica Srpska – a fost acuzat că a vrut să împartă Bosnia și „să îndepărteze pentru totdeauna musulmanii și croații din teritoriile revendicate de sârbi în Bosnia”.

Psihiatru de meserie, el a fost găsit vinovat de genocid pentru masacrarea a aproape 8.000 de bărbați și băieți musulmani, la Srebrenița, în iulie 1995, cel mai sângeros masacru comis în Europa de la al Doilea Război Mondial și până în prezent.

Acuzarea a argumentat că acest masacru făcea parte din „epurarea etnică” planificată de către Karadzici împreună cu generalul Ratko Mladici și Slobodan Miloșevici, înainte de dezmembrarea fostei Iugoslavii.

El a fost găsi vinovat, de asemenea, de persecuții, asasinate, violuri, aplicarea unor tratamente inumane sau transferuri cu forța, iar acuzarea i-a imputat apăsat responsabilitatea pentru asedierea Sarajevo – timp de 44 de luni – și uciderea a 10.000 de persoane, dar și în legătură cu tabere de detenție în care existau „condiții de viață inumane”.

Karadzici, odinioară unul dintre cei mai căutați fugari din Europa, s-a sustras justiției internaționale timp de aproape 13 ani. El s-a ascuns sub identitatea unui specialist în medicină alternativă și a purtat barbă.

El a fost arestat în 2008, iar procesul împotriva sa a fost deschis în 2009 și s-a încheiat în 2014, după 497 de zile de audieri, a 586 de martori.

Acuzarea a cerut închisoarea pe viață împotriva lui Karadzici, care rămâne pentru numeroși sârbi un „erou” al Războiului din Bosnia.