Doi hackeri israelieni, condamnați pentru atacuri asupra băncilor din România. Ce pedepse au primit

Judecătorii Curții de Apel București au decis ca Giora Iahr să fie condamnat la 11 ani de închisoare, iar Oren Avraham Azouri la nouă ani de detenție, ambii fiind judecați pentru operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, hotărârea instanței nefiind definitivă.

Un al treilea inculpat, George Tohăneanu, a fost condamnat de magistrați la 1 ani și trei luni de închisoare cu suspendare, acesta fiind suspectat că a sprijinit gruparea prin acordarea de ajutor logistic.

Dosarul a fost deschis în luna februarie a anului 2015, la sesizarea Serviciului Român de Informații și trimis instanței în luna iulie.

Prin actul de sesizare s-a reținut că inculpații Iahr Giora și Azouri Oren Avraham în perioada noiembrie 2014 – februarie 2015, au făcut parte dintr-un grup structurat organizat specializat în operațiuni de spălare de bani, infracțiuni contra securității naționale și a siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice.

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

1 AN DE LA ANULARE 5 decembrie. Ziua dinaintea „furtunii politice”. Mesaj-cheie al secretarului de stat american Antony Blinken, miting anti-Georgescu și pro-Europa în Piața Universității

06:00

Potrivit DIICOT, în perioada noiembrie 2014 – februarie 2015, „Azouri Oren Avraham a primit, deținut și transmis către Iahr Giora un număr de cel puțin trei dispozitive electronice ce conțineau o aplicație tip „malware” având capabilități de accesare neautorizată a oricărui sistem informatic la care accesul este restricționat sau blocat, de culegere de date și informații necesare preluării de la distanță a controlului deplin asupra rețelei informatice atacate, prin substituirea în drepturile administratorului de sistem, în scopul valorificării acestor capabilități prin facilitarea accesului fără drept, de la distanță, a membrilor grupării infracționale organizate la sisteme informatice aparținând infrastructurii bancare naționale”.

La rândul lui, Iahr Giora a transmis către o altă persoană un număr de trei dispozitive electronice ce conțineau o aplicație, același gen de aplicație cu aceleași capacități, susțin procurorii.

DIICOT precizează că „Iahr Giora și Azouri Oren Avraham au facilitat, în intervalul 16 decembrie 2014 – 9 februarie 2015, prin intermediul aplicației „malware” deținută și distribuită anterior cu încălcarea legii, accesul fără drept, de la distanță, a atacatorului aflat în spatele domeniului de comandă și control la sisteme informatice aparținând unei unități bancare la care accesul este interzis pentru categoria de utilizatori din care făcea parte atacatorul, în scopul obținerii de date informatice”.

În perioada 16 decembrie 2014 – 9 februarie 2015, prin intermediul aplicației „malware” deținută și distribuită anterior cu încălcarea legii, cei doi au facilitat transmisii nepublice de date informatice efectuate prin intermediul respectivelor sisteme informatice aparținând unei unități bancare, accesate anterior fără drept, susține DIICOT.

În perioada noiembrie 2014 – februarie 2015, Iahr Giora și Azouri Oren Avraham „au facilitat reprezentanților unei organizații străine localizate pe teritoriul statului Israel, prin primirea, deținerea și distribuirea, în vederea introducerii în sisteme informatice aparținând infrastructurii bancare naționale, de dispozitive electronice conținând o aplicație tip „malware” cu capabilități de multiplicare a efectelor produse în sistem prin răspândirea progresivă pe lanțul de conexiuni informatice către un număr nerestricționat de sisteme informatice aparținând sistemului bancar național a unui virus având capabilități de genul celor anterior menționate, de dublare a accesului nelegal și controlului nelegitim obținut de persoane ostile în modalitatea descrisă mai sus asupra datelor și informațiilor stocate și vehiculate în sistemul informatic bancar, respectiv de supraveghere și control a informațiilor vehiculate în mediul ambiental urmare transformării fiecărui sistem infectat într-un dispozitiv ilegal de interceptare, accesul la un ansamblu de date și informații clasificate în legislația națională ca secrete de stat”, au arătat procurorii în actul de sesizare a instanței.