Prima pagină » Știri externe » Zeci de milioane de sclavi în secolul XXl. Topul țărilor afectate de acest flagel

Zeci de milioane de sclavi în secolul XXl. Topul țărilor afectate de acest flagel

Mihai Boeru

Publicat: 31.05.2016, 16:53 Actualizat: 05.07.2016, 23:55

Zeci de milioane de sclavi în secolul XXl. Topul țărilor afectate de acest flagel

Peste 45 de milioane de oameni din întreaga lume sunt reduși la o formă modernă de sclavie, dintre care două treimi în regiunea Asia-Pacific, se artă în raportul "2016 Global Slavery Index" al fundației australiene Walk Free, a magnatului Andrew Forrest.

Raportul din 2016 celor de la Walk Free Foundation, citat de Agenția France Presse este cel de-al patrulea al organizației iar concluziile sale arată că sclavagismul modern este mult mai răspândit decât se credea.

În încercarea de a determina cât mai exact numărul victimelor sclaviei, raportul a fost întocmit în baza a peste 40 de mii de interviuri realizate în 167 de țări, dar și răspunsurile oferite de guvernele statelor respective.

Astfel, potrivit raportului, India este țara care numără cele mai multe vicitme ale diverselor forme de sclavie, 18,35 de milioane de persoane, iar Coreea de Nord este țara cu cel mai mare procent din polulație afectat de sclavie, 4, 37%.

FLASH NEWS Un bărbat condamnat la moarte, în SUA, în urmă cu 41 de ani, a fost eliberat din închisoare după noi analize ADN. Ce au demonstrat testele genetice recente

18:14

Un bărbat condamnat la moarte, în SUA, în urmă cu 41 de ani, a fost eliberat din închisoare după noi analize ADN. Ce au demonstrat testele genetice recente

REACȚIE Reacția Oanei Gheorghiu după ce a primit vot negativ în comisia din Parlament. Ce i-a transmis lui Siegfried Mureșan

18:13

Fenomenul este cel mai răspândit în Asia, mai arată studiul. India este urmată de China unde 3,39 milioane de oameni sunt reduși la sclavie, apoi de Pakistan cu 2,13 milioane, Bangladesh cu 1,53 de milioane de victime ale flagelului și Uzbekistan cu 1,23 milioane de „sclavi”.

De altfel Uzbekistanul unde 3, 97 % din populație este afectată și Cambogia cu 1, 65 % din numărul de cetățeni reduși la sclavie completează podiumul în ceea ce privește incidența fenomenului, ocupând următorele două locuri după Coreea de Nord. Nu e de mirare că sclavia modernă afectează atât de mult această țară, deoarece Coreea de Nord este singura țară din lume care nu a incriminat nici una dintre formele moderne de sclavie.

Raportul mai condamnă și răspunsul slab al guvernelor în Iran, China și Hong Kong față de acest flagel.

În total, doar 124 de țări au inclus până în prezent traficul de ființe umane printre infracțiuni conform Protocolului ONU din 2003 ce vizează prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului în special de femei și de copii. Dintre acestea doar 96 de țări au adoptat planuri concrete de acțiune pentru a coordona lupta împotriva trficului de ființe umane, se mai arată în raport.

Formele moderne de sclavie sunt extrem de diferite și merg de la trafic de persoane și prostituție forțată până la copiii-soldat, munca forțată sau folosirea copiilor în traficul de stupefiante, afirmă raportul australienilor. Aceste forme de sclavie modernă se multiplică astăzi, în mare parte din cauza vulnerabilității exacerbate de sărăcie, discriminare și excluziune socială, mai spun autorii studiului citând ONU.

Concluziile cercetării arată că numărul „persoanelor vizate” este mai mare cu 28 % față de acum doi ani. Conform autorilor raportului acestă creștere este generată de mai buna colectare a datelor decât de de agravarea fenomenului care este extrem de greu de cuantificat.

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.