Guvernul contestă la CCR sporurile bugetarilor acordate de Parlament

Cabinetul condus de Dacian Cioloș a sesizat CCR, luni, cu privire la patru legi adoptate de Parlament prin care se acordă sporuri personalului bugetar care posedă titlul științific de doctor, personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii și din Ministerele Transporturilor și Sănătății. Guvernul argumentează că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare și că există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestor măsuri „să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016”. Mai mult, subliniază Guvernul, aceste majorări ar putea conduce la depășirea țintei de deficit de 2,95% din PIB.

Unul dintre articolele contestate din Legea pentru completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptată de Parlament în 8 iunie 2016, prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu științific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care a obținut titlul științific respectiv. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că apare ”problema riscului interpretării confuze și discreționare a legislației, cu consecința aplicării subiective a acesteia de către angajator”.

ACTUALITATE Călin Georgescu: „Anularea alegerilor ne-a făcut un mare bine astfel trăiam într-o mare bulă”

06:30

CONTROVERSĂ Avalanșă de sinecuri în ultimele zile ale Guvernului. Ministrul demis al Economiei, Irineu Darău, își numește colegii de la USR în conducerea companiilor de stat: „Ar fi trebuit să organizeze concurs”

06:30

O altă modificare contestată la CCR prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și din cele aflate în coordonarea prim-ministrului și cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înființate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.

Referitor la această prevedere, Executivul consideră că prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat, iar acordarea acestei majorări numai personalului menționat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu față de celelalte categorii de personal.

„Acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din Ministerul Transporturilor are caracter discriminatoriu”

Totodată, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie 2016. Amendamentul contestat propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016.

”Acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu și va duce la inechități între personalul din aparatul propriu al ministerelor. prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanței cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creștere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015. Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 și 13,6 milioane de lei, pentru 2017”, explică Executivul.

„Nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare”

Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României și cu privire la dispozițiile proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, adoptat de Parlament în 22 iunie 2016. Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta și care constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

Executivul argumentează că acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei în plus, față de cheltuielile de personal aprobate în bugetul instituției pentru anul 2016, constituind un drept salarial nou. Potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru întreg personalul încadrat în funcții publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei anual.

De asemenea, Guvernul consideră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pentru întreg personalul A.N.F.P., în condițiile în care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare.

Guvernul mai subliniază că în legea adoptată de Parlament nu se indică sursa de finanțare și, potrivit art.138 alin (5) din Constituția României, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.

Stimulentele financiare din Sănătate ar putea conduce la un impact financiar suplimentar de 5,5 miliarde lei în 2017

Guvernul a atacat la CCR și modificările aduse de Parlament legilor 95/2006 și 263/2004, prin care Ministerul Sănătății și instituțiile cu rețea sanitară pot acorda personalului medical stimulente lunare în limita a două salarii brute pe țară, pe motiv că nu există stabilită sursa de finanțare.

În sesizare, Guvernul arată că „începând cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și a legilor de salarizare elaborate în baza prevederilor acestei legi.(…) Pe de altă parte, adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017”.