Epidemie de rujeolă în România. Harta celor 675 de cazuri confirmate

„Comparativ cu anul 2015, creșterea este mai mult decât alarmantă. În tot anul trecut au existat doar 7 cazuri confirmate de rujeolă și niciun deces”, se arată în comunicatul citat. 

Niciunul dintre copiii care au murit nu fusese vaccinat. În acest sens, „Ministerul Sănătății condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor. Rezultatele acestora se traduc, de exemplu, în înmulțirea cazurilor de rujeolă de zeci de ori într-un singur an”, după cum se arată în comunicatul publicat pe site-ul instituției. 

Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, în ultimii ani numărul vaccinărilor cu vaccin combinat rujeolă-rubeolă-oreion (RRO) a scăzut sub 95%, rată recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Motivul, susțin reprezentanții INSP, îl reprezintă scăderea încrederii în beneficiile vaccinării, concretizată prin refuzul părinților de a-i imuniza pe copii.

ULTIMA ORĂ Curtea Supremă contestă la CCR proiectul de lege privind pensionarea magistraților. Decizie în unanimitate

12:43

EXCLUSIV Primăriță PMP din Teleorman, pusă sub control judiciar de DNA pentru abuz în serviciu, după ce procurorii anticorupție i-au găsit în casă peste 250.000 de euro

12:34

Potrivit Ministerului Sănătății, cele trei cazuri de deces au survenit la copii sub vârsta de 1 an, adică sub vârsta la care se efectuează vaccinarea împotriva rujeolei (vaccinul ROR). Acești copii au murit inutil și fără sens. Într-o comunitate cu acoperire optimă a vaccinării, toți copii sub 1 an sunt protejați de așa numitul efect de protecție de grup.

Cei trei copii decedați ar fi putut fi protejați prin neapariția rujeolei la copiii mai mari, trecuți de vârsta de vaccinare, dacă aceștia ar fi fost vaccinați.

Având în vedere această situație, Ministerul Sănătății recomandă părinților să respecte calendarul de vaccinare ROR pentru a proteja sănătatea copiilor lor, iar în zonele afectate, Institutul Național de Sănătate Publică recomandă vaccinarea copiilor la vârsta de 7 luni cu refacerea vaccinului la vârsta normală de 1 an.

Distribuția cazurilor pe județe:

– la granita dintre judetele Bistrița Năsăud și Cluj (219 cazuri)

– in județul Mureș(145 cazuri)

– in județul Arad (113 cazuri din care 2 decese la copii cu vârsta sub 1 an) 

– in județul Timiș(71 cazuri din care 1 deces la copil cu vârsta sub 1 an) 

– in județul Suceava (27 cazuri) 

– in județul Brașov (33 cazuri) 

– in județul Sălaj (7 cazuri)

– in județul Hunedoara (14 cazuri) 

– in județul Caraș- Severin (13 cazuri)

– in județul Alba (3 cazuri) 

Cazuri sporadice de rujeolă au fost confirmate la persoane nevaccinate / incomplet vaccinate din București (4 cazuri) si din județele:

– Bacău (3 cazuri)

– Bihor (1 caz)

– Constanța (3 cazuri)

– Dâmbovița (2 cazuri)

– Giurgiu (1 caz)

– Mehedinți (1 caz)

– Neamț(2 cazuri)

– Olt (2 cazuri)

– Sibiu (3 caz)

– Vaslui (1 caz)

Cazuri sporadice înseamnă cazuri care nu pot fi legate între ele în număr ce minimum trei. Până în luna august, inclusiv în regiunile afectate, au fost recuperați la vaccinare 573 de copii cu vârste între 1 – 15 ani.

CE ESTE RUJEOLA

Boală eruptivă contagioasă care afectează mai ales copiii, fiind provocată de un virus din genul Paramixovirusurilor.

Virusul rujeolei trăiește exclusiv în organismul omului si se transmite în mod direct în cursul tusei sau strănutului unui subiect bolnav de rujeolă ( intra în orga­nism pe căile respiratorii sau prin ochi  -conjunctivă). Boală este contagioasă în timpul perioadei de incubație (aproximativ 10 zile) cat si în timpul perioadei manifestarea (durată de 4 zile). Rujeolă nu survine decât în mod excepțional a doua oară, infecția cu virus conferind o imunitate durabilă și permanentă față de această boală.

Rujeola se declanșează brusc prin febră ridicată,  inflamație a mucoasei foselor nazale ( rinita ) și o      inflamația conjunctivei (conjunctivită) cu scur­gere (catar oculonazal) și tuse. Fața este buhăită, interiorul gurii este sediul unei erupții mucoase (exantem) carac­teristic bolii și denumit semnul lui Koplik (apariția de puncte albicioase pe fața internă a obrajilor). Acestor semne le urmează o erupție cutanată de macule roșii, care debutează pe față și se întinde rapid la întregul corp. Maculele pot conflua în mari plăci roșii. Febra și erupția regresează în mai puțin de o săptămână, dar tușea poate persista una până la două săptămâni.

Citește continuarea în CSID